Torționarul Ion Ficior și-a început cariera la Poarta Albă. Mărturiile unui constănțean: "Erau o haită de criminali"

Ieri, numele unui alt torționar a fost făcut public. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului Înaltei Curți începerea urmării penale împotriva colonelului (r) Ion Iosif Ficior, acum în vârstă de 85 de ani. Acesta este acuzat de genocid, precum Alexandru Vișinescu. La bază electrician, col (r) Ion Ficior a fost comandant al Lagărului Poarta Albă, ulterior fiind mutat la Suceava, Borzești și Periprava. De altfel, pentru perioada petrecută în fruntea lagărului din Delta Dunării este acuzat de genocid, atunci când în unitate au murit 103 oameni. "Pornind de la dovezile administrate în cauză, institutul conchide faptul că, în perioada 1958-1963, Ion Ficior se face vinovat din punct de vedere penal în mod direct de decesul a cel puțin 103 deținuți politici identificați până în prezent, urmare a regimului dur de detenție care a presupus: înfometarea, violențele fizice, presiunile psihice, privarea de asistență medicală, condițiile mizere din barăci, condițiile dure de muncă, sancțiunile disciplinare aplicate discreționar și excesiv în raport cu gravitatea abaterilor etc", se arată în comunicatul IICCMER.

"Cadavrele se adunau pe punte"

Constănțeanul Paul Andreescu, fost deținut politic, a fost încarcerat la Periprava în perioada 6 decembrie 1959 - 20 aprilie 1960, când coman-dant al lagărului era col (r) Ion Ficior. "Dintre constănțenii care au fost închiși la Poarta Albă, în perioada aceea, nu mai trăiește niciunul. Dar toate unitățile erau lagăre de exter-minare, iar Periprava avea o particularitate: se recolta stuf, în timpul iernii, iar cazarea era pe bacuri, în calele metalice. Nu aveam nicio sursă de încălzire, doar o sobă în care băgam stuf, dacă ni se permitea. Accesul se făcea prin chepengul deschis, era frig, gheață, nu aveam condiții să ne spălăm; în toată perioada în care ne-am aflat pe bac nimeni nu s-a putut spăla decât pe față și pe mâini. Am stat pe bac de pe 6 decembrie 1959 până pe 19 martie 1960, iar munca era îngrozitoare. Canalele Dunării erau înghețate, iar noi trebuia să tăiem stuful, intram cu picioarele în apa înghețată, hainele ne erau pline de promoroacă. Cine nu-și făcea norma primea 25 de lovituri cu lanțul. Din cauza foamei, frigului, muncii exte-nuante, decesele au început după aproximativ o lună. Cadavrele se adunau pe punte, iar la o perioadă venea o sanie, pe canal, și îi lua. Nu știu unde îi ducea. Pe 19 martie 1960 am fost duși la Periprava Grind, unde se muncea la strângerea cocenilor de porumb de pe câmp. Eu eram epuizat și printr-o stratagemă, am reușit să nu plec la muncă, eram singurul din tot lagărul. Pe Ficior nu-l țin minte cum arăta; de altfel, toți, de la comandant la gardian erau o haită de criminali, se întărâtau unul pe celălalt să fie cât mai brutali", ne-a declarat fostul deținut politic Paul Andreescu.

Cine sunt adevărații vinovați?

Fostul deținut politic Paul Andreescu este de părere că nu la scoaterea în față a torționarilor aflați în fruntea lagărelor trebuie să se limiteze condamnarea crimelor sistemului comunist.  "Nu condamnarea lor mă interesează, ci publicarea listelor cu cei care erau atunci miniștri și membri ai Comitetului Central. Nu Vișinescu sau Ficior erau cei din vârf. Se încearcă reducerea crimelor comunismului la câțiva comandanți, numiți torționari. Dar ei, gardienii, sunt ultimii executanți, primeau ordine de la Ministerul de Interne, de la Comitetul Central. Pe cei care dădeau ordine trebuie să-i cunoaștem!", a subliniat Andreescu.