Cine dă vremea exactă la malul mării? Marius Coțofan: "Praful saharian aduce plusvaloare agriculturii"

5815

Articole de la același autor

La acest moment, Administraţia Naţională de Meteorologie are în coordonare şapte centre regionale, printre care şi Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, înfiinţat în anul 1999. La rândul său, acesta este o sucursală care coordonează activitatea din cinci judeţe: Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi. La nivelul centrului de la malul mării, activitatea este dirijată de directorul Marius Coțofan, care coordonează 19 staţii meteorologice cu personal angajat, cărora li se adaugă trei staţii automate, cea mai modernă fiind dată în funcţiune în urmă cu circa patru ani. Despre cum se dă o prognoză meteo despre vreme și munca pe care acești oameni o desfășoară în cadrul centrului, am discutat cu directorul instituției în cadrul unui interviu.







- La nivel de centru local, avem şi serviciul regional de prognoză a vremii, care deserveşte, ca şi prognoză, cele două judeţe din Dobrogea, Constanţa şi Tulcea. Sunteți singura instituție acreditată care poate da prognoza meteo?

- Prin statutul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, noi suntem singura instituţie acreditată care poate furniza prognoza şi pentru vestul Mării Negre. Deci, tot ce vizează activitatea din port, ISU, Poliţia de frontieră, toţi au datele de la noi. Fluxul datelor este foarte rapid. Cele 19 staţii plus cele trei trimit la serviciul de colectare din cadrul centrului datele, are loc o primă validare, după care acestea pleacă la baza naţională de date din Bucureşti, unde se validează.

- Cât de rapid se realizează o prognoză meteo?

- În cazul în care vă gândeaţi că o prognoză meteo se realizează uşor, iată că lucrurile nu sunt deloc aşa. În primul rând, specialiştii trebuie să ştie foarte bine, cu 24 de ore înainte, ce se întâmplă în toată Europa şi în special în zona de nord a Africii. Abia după aceea, se fac prognozele.





- Există riscul ca praful saharian să ajungă la noi în acest moment?

- Da, desigur, iar perioada de favorabilitate este din luna mai până în septembrie, dar cel mai intens în martie-iunie.



- Cât de periculos este pentru populație praful saharian?


- Trebuie să vedem și partea bună a acestui praf saharian. Desigur, el aduce mult disconfort. Îl vedem pe mașini, rufe murdare, dar tot ce aduce el pentru agricultură este un plusvaloare, de minerale și tot ce intră în sol.





- Cu ce riscuri de furtuni puternice ne putem confrunta în regiunea Dobrogei?

- Foarte important este că, față de 1950, dacă vorbim de acum 60 de ani, și numărul furtunilor din nordul Africii a crescut de aproximativ zece ori. Oricum, în prezent, ca și realizare de prognoze, avem modele globale care ne dau anticipații meteo pentru zece zile și avem modele de arie limitată, mezoscalare, care ne dau prognoza pentru patru zile. Deci, aflăm toate informațiile necesare din timp.



- Cum vă explicați fluctuațiile dese de temperatură, de la o zi la alta?


- Dacă ne referim la luna mai, cea mai călduroasă din acest sezon, trebuie să precizăm că aceasta este una capricioasă. În această perioadă ne confruntăm cu alternanțe de zile călduroase, cu unele zile chiar caniculare, cu aproximativ 30 de grade Celsius. Pe de altă parte, ne confruntăm și cu perioade reci. De exemplu, în anii 2006- 2007 am avut cele mai friguroase luni mai din istoria României, când am înregistrat, pe 2-3 mai, temperaturi negative în întreaga țară. Acest lucru se datorează faptului că suntem afectați, în această perioadă, de anumiți centri barici, care afectează țara noastră, ciclonul mediteranean și nu numai. Pentru luna mai, săptămâna aceasta avem temperaturi relativ normale pentru această perioadă, cu maxime de 14-15-17 grade în zona continentală și dimineți reci, puțin mai reci decât normalul perioadei, cu minime de 6-7 grade. De-abia la sfârșitul lunii se estimează o încălzire, când putem vorbi despre temperaturi peste mediile multianuale și, probabil, de temperaturi de peste 20 de grade, pe arii extinse. Chiar dacă săptămâna viitoare avem semnale că vom ajunge în zona continentală la 22-23 grade, probabil pe litoral se vor menține temperaturile la circa 16-17 grade și datorită faptului că marea are, acum, numai 12-13 grade.



- În anii anteriori, apa mării era mai caldă în această perioadă?

- Da. Am avut ani în care ajungea chiar și la 17-18 grade.

- Sunt interesați tinerii din ziua de azi să devină meteorologi?

- Sigur că da. Chiar acum avem în practică un student și suntem destul de căutați. Din păcate, nu avem atât de multe posturi disponibile pe cât și-ar dori ei. La Tulcea am avut chiar săptămâna trecută concurs și am avut șase candidați.



- Sunt preconizate fenomene meteorologice extreme, în perioada următoare, în Dobrogea?

- Cu siguranță că ne putem aștepta și la așa ceva. Ați văzut ce a fost în anul 2019, cu tornada de la Drajna, dar cea mai spectaculoasă a fost în 2002, care a produs daune foarte mari. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că, de la an la an, vorbim despre încălzire globală și măsurătorile ne spun că ultimii zece ani au fost cei mai călduroși din sfera măsurătorilor meteorologice. Tocmai de aceea, lumea trebuie să fie foarte informată și să țină cont de avertizările de tip nowcasting. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.256 secunde