Mircea Mureşan (BNR Constanţa): „Timpul va hotărî când și cum România își va recupera Tezaurul de la ruși!“

Problema Tezaurului României confiscat de ruși. Documentele atestă fără îndoială că acesta a fost trimis la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, depus într-o ţară aliată la acea vreme, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internaţional, recunoscut şi validat de istorie. Este un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredinţată cu toate documentele oficiale şi garanţiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar că depozitarul să nu îşi respecte apoi aceste obligaţii, asumate conform tuturor normelor internaţionale.

Despre această chestiune sensibilă, despre rolul Băncii Naționale a României în peisajul general economic și despre deschiderea către publicul larg, în interviul acordat, în exclusivitate pentru ziarul „Cuget Liber“, de directorul adjunct al Sucursalei Regionale Constanţa a BNR, Mircea Mureşan.

- Domnule director adjunct, am sesizat în ultima perioadă o deschidere mai mare a băncii centrale către publicul larg. Sunt chestiuni punctuale sau este vorba despre o campanie specială?

- Într-adevăr, anul acesta am organizat pe plan local o serie de evenimente dedicate atât constănțenilor, cât și turiștilor aflați în vacanță pe litoral. De exemplu, Ziua Porților Deschise a devenit deja un eveniment de tradiție, ajuns la ediția cu numărul cinci. Banca centrală - fie că ne referim la sediul central sau la sucursalele regionale - este mereu bucuroasă de oaspeți, iar noul format al Zilelor Porților Deschise ne ajută să intrăm într-un contact mult mai bun cu publicul larg. Important este ca omul de pe stradă să vină să ne cunoaștem, iar câștigul este reciproc.

La BNR Constanța, am remodelat expoziția permanentă, astfel încât vizitatorii pot admira bancnote și monede dintr-o perioadă mai lungă de timp. Iar cu sprijinul colegilor de la Muzeul BNR București, pot fi consultate două documente extrem de importante referitoare la Tezaurul României dus la Moscova. 

- Nu pot să nu vă întrerup! Tezaurul României, rezerva națională de aur... Credeți că ni-l vor înapoia rușii vreodată?

- Într-adevăr, este o rană care se va închide foarte greu. Dar, să știți că sunt optimist.

Până când lucrurile se vor regla, lumea trebuie că știe că a existat un protocol din decembrie 1916, când a plecat primul transport spre Moscova. Consultând documentul, se va vedea că, pe o parte, există o semnătură a reprezentanților Imperiului țarist, iar pe cealaltă parte, sunt semnăturile ministrului de finanțe de la acea vreme și ale câtorva reprezentanți ai Băncii Naționale, printre care și celebrul inginer Anghel Saligny, care la acea vreme era angajat al BNR.

De asemenea, există un alt document, un protocol din 1917 care însoțește cel de-al doilea transport, de data aceasta cutii de valori și alte lucruri extrem de prețioase pentru România. Din nou se pot vedea semnăturile, opisul. Nimeni n-ar trebui să mai creadă, apropo de acest tezaur, că nu se știe ce conține sau cum a ajuns la Moscova.

- Deci, sunteți optimist! Știu că, în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-rusă pentru studierea problemelor relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înfiinţată în anul 2003, partea rusă a acceptat că aurul BNR a fost trimis la Moscova şi că documentele prezentate de partea română sunt valabile.

- Fără discuție sunt optimist! Demersuri s-au făcut și se fac în continuare, din punct de vedere juridic avem o creanță, iar timpul este cel care va hotărî când și cum se va rezolva această problemă. 

- Banca centrală a fost și este în continuare unul dintre pivoții societății românești, mai ales în vremuri tulburi, așa cum sunt cele pe care le trăim. Ce rol joacă BNR, ce poate face banca pentru români și pentru România?

- Așa este, BNR a reprezentat un pol de stabilitate în toată istoria României, este o instituție de bază a statului român. Și să ne întoarcem în timp. Apariția sa, în 1880, a fost extrem de dorită. În Parlamentul României din vremea aceea, existau două partide puternice, dar și certuri, neînțelegeri. Cu toate acestea, legea prin care s-a înființat banca a trecut aproape cu unanimitate de voturi. A fost dorința românilor de a avea o bancă centrală, care să fabrice de această dată bani românești - aceasta fiind prima sa funcție - și să ajute la circulația acestor bani în societate pentru creștere economică, pentru bunăstarea țării.

Cu timpul, funcțiile s-au diversificat, dar întotdeauna BNR a contribuit în susținerea economiei, fie în timp de război, fie după război, pentru reconstrucția economică a țării, fie în vremuri bune, de pace.

- Să vorbim puțin despre educația financiară. Are BNR proiecte în acest sens?

- Noi derulăm o serie de proiecte de educație financiară, ne întâlnim constant cu elevi, studenți, profesori, oameni de afaceri, antreprenori. Sunt din ce în ce mai dese interacțiunile noastre, chiar le felicit și le susțin pe colegele noastre care se ocupă cu diseminarea acestor proiecte, pentru că este un efort susținut, inclusiv fizic. De mult nu se mai lucrează doar online, la noi la sediu sau la școlile din oraș. În ultima perioadă, colegele mele au cuprins tot județul Constanța și au avut acțiuni pe aceste coordonate și în județele limitrofe. 

Sunt acțiuni zi de zi, se merge în școli, universități, avem patru, cinci, chiar șase dialoguri cu elevi și studenți. Totodată, ne adresăm și altor categorii, vom demara un proiect pentru antreprenori. Avem strânse legături de colaborare și cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța.

- Domnule director adjunct, mult succes în activitate!

- Vă mulțumesc!