Cu toții ne dorim o viață lungă, dar mai ales una trăită în sănătate și echilibru. Longevitatea nu ține, însă, doar de noroc sau moștenire genetică, ci este influențată și de alegerile pe care le facem zi de zi. De la ce mâncăm, cum ne mișcăm, cât și cum dormim, până la felul în care ne gestionăm emoțiile - toate contează. Interviul de astăzi a fost realizat cu dr. Ionica Ciortan, medic primar Medicină de familie, Medicină integrativă, dar și specialist în medicina stilului de viață. Cu această ocazie, am înțeles mai bine ce înseamnă să trăiești mult și bine, dar și ce putem face concret pentru a ne crește șansele la o viață lungă și sănătoasă. Totodată, discuția a scos în evidență legătura strânsă dintre minte, corp și suflet și cum fiecare dezechilibru lasă urme.
-Doamna doctor, cu toții vrem să trăim mult, dar totuși ce înseamnă cu adevărat să trăim mult și bine? De la alimentație, mișcare, somn și stres până la legătura dintre minte, corp și suflet, toate joacă un rol esențial în puzzle-ul unei vieți lungi și sănătoase. Ce înseamnă, de fapt, longevitatea și ce înseamnă longevitatea sănătoasă?
-A trăi mult și bine înseamnă, în primul rând, a fi fericit, a fi bucuros, a te bucura de viață, a te mișca, a te îngriji, și aici mă refer mai ales la persoanele vârstnice. În principiu, înseamnă să ne bucurăm de viață. A trăi mult nu înseamnă a sta la pat, nu înseamnă a fi un om trist, a suferi de dureri cronice, a suferi de depresie, de insomnie, de anxietate, dar anii să se numere acolo și să se ajungă către 80-90. Ar trebui să ne trezim în fiecare zi veseli, să spunem o rugăciune, să facem gimnastică, să ne mișcăm în grădină, să ne plimbăm cățelul, să ne pregătim o masă sănătoasă, să ne bucurăm de copii, de nepoți, să socializăm, să ne integrăm în comunitate etc.
-Putem ajunge la 90-100 de ani, dacă urmăm sfaturile medicului?
-Sigur că da, dar oamenii trebuie să știe că și genetica are un cuvânt de spus, însă, în procent de 80%, un rol foarte important îl au stilul de viață, modul de alimentație și factorii de mediu. Deci, aceste trei elemente sunt cele care modulează bagajul nostru genetic, dar și epigenetic, ce ni s-a întâmplat în cavitatea uterină pe parcursul vieții intrauterine și asta contează foarte mult la ce am fost expuși. Noi venim pe lume cu materialul nostrum genetic, cum ar fi făina cu care vom face un cozonac, care are un zero, doi sau mai mult. Deci, calitatea mărfii cu care venim pe lume spune ceva, dar stilul de viață este definitoriu. Pe scurt, nu avem voie să nu dormim, nu avem voie să mâncăm ce ne iese în cale sau să fim sedentari, să gândim negativ. Din păcate, toate acestea ne transformă în bolnavi cardiovasculari, neurologici sau alte boli grave degenerative. Deci aceștia ar fi niște factori care ar influența negativ calitatea vieții. Nu este deloc greu să facem ce trebuie, dar, înainte de toate, trebuie să fim informați. Părerea mea este că informarea este cea mai importantă, după care, omul face niște alegeri. Nimeni nu garantează 100% nimic în medicină, dar trebuie să facem tot ce știința a descoperit, tot ce experiența ne-a dovedit și să gândim pozitiv, să tragem nădejde că va fi bine, ca să mobilizăm corpul către un rezultat pozitiv.
- Putem lua măsuri pentru combaterea factorilor de îmbătrânire precoce, sistematică și cutanată?
- Sigur că da. Factorii interni sunt factori mai greu modificabili și aș aminti, aici, cei patru piloni a îmbătrânirii sistemice precoce: cortizolul, excesul de cortizol, excesul de insulină, de glucoză și de radical liberi. Sunt patru piloni principali care, dacă îi avem dezechilibrați, ne vor îmbătrâni precoce, sistemic, organic, în interior. Sigur că tot ce avem în interior se va reflecta la exterior. Oricât am în bunătății noi exteriorul, vitalitatea, bucuria vieții se va reflecta fi în ochii noștri, deci ne va trăda. Foarte important este cortizolul, un hormon produs de glanda suprarenală, un hormon de stres. De fapt, suprarenala îl produce în exces pentru a ne ajuta să ne adaptăm la stresul cronic prelungit și să nu ne îmbolnăvim. Desigur, până la un punct, după care, când ajunge la parametri foarte înalți, hipercortizolemie atrage după sine o altă problemă, hiperinsulinismul pancreatic, apoi hiperglicemia, și, imediat, împreună cu radicalii liberi, vor instala o stare prooxidativă în corp. Cum se ruginește fierul, așa se va degrada și se va deteriora și celula noastră. Va pierde lichid, nu va mai reține apă. O să vedem că pielea din ce în ce devine mai uscată, mai încrețită, asta pe lângă problemele interne, dar să rămânem un pic la problemele interne. Hiperinsulinismul și hipercortizolemia declanșează obezitatea și de acolo pleacă frânarea arderilor, frânarea arderii glucozei, instalarea inflamației cronice, care, împreună cu radicalii liberi vor declanșa bolile cornice și mă refer la cardiovasculare, obezitate, diabet, neurologice, cancerizări. Sigur, vom pierde energie, ne vom simți obosiți tot timpul, vom avea tot timpul o poftă nesănătoasă de mâncare, tot timpul simțim nevoia să ciugulim câe ceva între mese, să mâncăm.
-Bolile cronice pot influența durata de viață a unui individ?
-Din nefericire, toate aceste boli cronice, împreună cu radicalii liberi, vor susține inflamația cronică și apoi mutațiile genetice. Deci, se distrug capetele telomerilor din structura ADN-ului și ne putem aștepta ca după 50-60 de ani să ne apară cancerizările, infarctul miocardic, accidentul vascular, diabetul, obezitatea și multe altele. Bineînțeles, nimeni nu își dorește așa ceva, iar cine are aceste boli cronice nu prea mai speră la o longevitate spre o sută de ani, cum ne dorim toți. De câțiva ani, știm că a crescut vârsta maximă a longevității, s-a dus către 70-80 de ani chiar, comparativ cu 60-70 de ani, cât era în urmă cu 20 de ani. Totodată, medicina preventivă a început și ea să intre în forță și să pregătim pacienții și pentru îngrijirea organismului, nu numai pentru tratarea bolii.
-Ce rol joacă genetica și stilul de viață în longevitate?
-Genetica este importantă și trebuie să ținem cont și de ea. De exemplu, dacă ambii părinți au trăit 90 de ani și noi putem să trăim și mai mult, dacă vom respecta anumite reguli, dar stilul de viață este definitor. Dieta este prima, modul de alimentație, pentru că cea mai mare cantitate de informație străină care ajunge în corpul nostru prin tubul digestiv este alimentația. Dieta mediteraneană este cea mai recomandată din acest punct de vedere, care constă în un aport crescut de legume, fructe crude, dacă se poate și ne permite colonul și nu suferim de colon irritabil, atunci le mai diminuăm. Indicate sunt și semințele, bineînțeles, cerealele integrale, peștele și fructele de mare. Acestora li se adaugă carnea, pieptul de curcan, de exemplu, pieptul de pui, dacă puiul este crescut ecologic, dar și un grătar din file de porc sau de de vită. Consumate de 2-3 ori pe lună, nu se întâmplă absolut nimic, dar trebuie ținut cont de faptul că trebuie evitate alimentele procesate și ultraprocesate, dulciurile concentrate și carbohidrații. Hidratarea, de asemenea, este foarte importantă. De exemplu, vara putem consuma și 3-4 litri de lichide într-o zi. Sucul de fructe nu-l recomand, pentru că este foarte bogat în fructoză, decât foarte rar.
-Spuneți-mi, vă rog, există super-alimente asociate cu o viață mai lungă?
- Sigur că da. De exemplu, am auzit că în Grecia, în Icaria se trăiește peste 100 de ani și că foarte multe alimente de acolo s-ar putea numi super-alimente. De asemenea, fructele mediteraneane se consumă de dimineață, după care ideal este să oprim aportul de fructe și să ne limităm către aportul de legume, lichide, pește sau cereale. De asemenea, alte super-alimente se pot numi fructele de pădure.
-Știm că radicalii liberi pot provoca daune celulelor, prin procesul de oxidare, contribuind la îmbătrânire și la dezvoltarea unor afecțiuni cronice. Somnul, însă, cât de important este pentru a trăi mai mult?
-Somnul este foarte important. La ultimele cursuri la care am participat ni s-a explicat că o viață lungă ar trebui să înceapă cu igiena somnului. Acest lucru înseamnă că un adult trebuie să doarmă, în medie, 7-9 ore în medie pe noapte, iar peste 65 de ani, între 7-8 ore pe noapte. În această perioadă, creierul nostru, care rămâne în activitate după ce organismul își încetinește toate activitățile, scade pulsul, scade tensiunea, creierul începe să se liniștească. Toate gândurile noastre adorm, creierul nostru lucrează. Între timp, se produc o grămadă de mecanisme de reparare celulară. Altfel spus, pentru cine nu își face somnul corect, noapte de noapte, efectul este nefast. Practic, printr-un somn regulat, pe lângă faptul că ne îndreptăm către o longevitate sănătoasă, prevenim bolile cardiovasculare, bolile neurologice, menținem o imunitate sănătoasă. De asemenea, se reglează mecanismele metabolice și se tratează anxietatea, depresia. Cine nu se odihnește sufficient va fi tot timpul obosit, va fi depresiv, va avea riduri pe față și vor crește radicalii liberi.

-Foarte importantă este și mișcarea pentru organismul uman, dar ce impact are aceasta asupra longivității?
-Trebuie să ne mișcăm mai mult, să facem mai multe exerciții fizice. În plus, mișcarea este recomandată și pentru arderea caloriilor, a rglării greutății corporale. De asemenea, musculatură, articulațiile, ligamentele, cartilagile, arterele noastre, vasele, oxigenarea cerebrală, toate vor beneficia de efectele mișcării. Nu recomand efortul fizic intens, prelungit, gimnastica epuizantă, pentru că ea va stimula și poftă de mâncare, pentru că scade glicemia.
-Pentru a preveni îmbătrânirea prematură, se recomandă și terapiile anti-aging?
- Da, sunt recomandate atât terapiile faciale, cât și cele corporale, pentru că acestea vin să îmbunătățească elasticitatea, tonifierea, să ne întrențină sinteza de colagen, de elastină, de acid hialuronic. Totuși, dacă noi nu vom ține o dietă, nu ne vom odihni, vom fuma, vom mânca, poate, cartofi prăjiți și tot felul de alimente nesănătoase și ultraprocesate, atunci, sigur, procedurile care le-am făcut pe exterior, la față vor dura foarte puțin și se va reinstala starea dinainte de a le efectua. În present, există proceduri care stimulează producerea de colagen, deci care ne ajută foarte mult să avem un aspect întinerit. Cel mai important, însă, este să fim motivați de dorința de a realiza această prevenție a îmbătrânirii precoce, a instalării bolilor cronice și a inflamației cronice, cu sindromul dureros.