EXCLUSIV SONDAJ CUGET LIBER / PE CINE VREA MANGALIA PRIMAR

Primăria Mangalia a fost, dintotdeauna, o redută greu de cucerit, indiferent de numele candidaților. Dovadă stau și ultimele alegeri locale, de acum patru ani, când a fost nevoie de repetarea scrutinului, o manevră prin care câștigătorul de atunci,  Zanfir Iorguș, a fost detronat din funcția obținută în primă fază de independentul Cristian Radu. 

Luptele continue dintre primar și majoritatea din Consiliul Local au tras orașul înapoi cu zeci de ani, dovadă a ceea ce este și cum arată Mangalia astăzi: proiecte blocate, scandaluri, lipsa unei strategii coerente de dezvoltare. Sub auspiciile acestei atmosfere începe să se contureze cu tușe din ce în ce mai apăsate și campania electorală și alegerile din această vară. 

Potrivit unui sondaj de opinie realizat la comanda Cuget Liber, actualul primar al orașului, liberalul Cristian Radu, ar avea prima șansă să câștige funcția de primar, însă cursa electorală nu se anunță deloc ușoară. 

Conform sondajului realizat de COMPAS - Centrul pentru Studiul Opiniei Publice și Marketing, la comanda Cuget Liber, în cursa pentru funcția de primar al municipiului Mangalia, Cristian Radu (PNL) conduce cu 29,8% din voturi, urmat de Paul Foleanu (PSD) cu 23,3% din intențiile de vot, din totalul eșantionului. Al treilea clasat, candidatul Mișcării Populare, Constantin Bârbora, înregistrează un procent de 8,2% intenții de vot din totalul eșantionului. "Bătrânul" Ion Mincă (PRM) ar obține 3,6%, Sorin Mihai (UNPR) - 2,5%, Leonard Tănase (ALDE) - 1,8%, alți candidați - 3,6%. De asemenea, 10,6% dintre respondenți nu s-au hotărât, în timp ce 16,6% au anunțat că nu vor merge la vot. 

Excluzându-i însă pe ultimii (nehotărâții și cei care nu votează), raportat la numărul persoanelor care au exprimat o intenție de vot, Cristian Radu înregistrează 40,9% din preferințe, Paul Foleanu 32%, Constantin Bârbora - 11,3%, Ion Mincă - 5%, Sorin Mihai - 3,4%, Leonard Tănase - 2,5%, Mememtcea Gemal (UDTTMR) 1%, alți candidați 3,9%. 

Luptă strânsă va fi și în Consiliul Local Mangalia, unde, pentru prima oară în ultimii ani, vor ajunge doar trei partide. 

Astfel, dintre cei care au exprimat o opțiune de vot, 41,9% au ales PNL, 33,4% - PSD, 10,7% - MP, 3,8% - PRM, 2,7% - UNPR, 2,3% - ALDE, 1,1 – PRU, 1% - UDTTMR, 3,1% - altul.

De observat că primii trei candidați își păstrează electoratul partidului din care fac parte și că formațiunea lui Traian Băsescu reușește să pătrundă cu un scor respectabil în viitorul Consiliu Local. Astfel, cel mai probabil, pentru ca viitorul primar al Man-galiei să poată conduce orașul, va avea nevoie de alianță în Consiliu. Așadar, Mișcarea Populară va deveni arbitru între cele două mari partide, nefiind exclus să vedem la Mangalia un viceprimar "băsist".

De asemenea, electoratul lui Cristian Radu provine în proporție de 93,5% din PNL, dar reușește să atragă și un mic procent de votanți PSD. Electoratul lui Paul Foleanu provine din PSD în proporție de 95%. 

În ceea ce privește preferințele electorale în funcție de vârstă și sex, Cristian Radu are o mai mare proporție de electorat feminin - 58,7%, pe când Paul Foleanu atrage procente relativ apropiate de bărbați și femei. Distribuțiile pe vârste ale electoratelor celor doi candidați principali sunt asemănătoare. Un mai mare procent din electoratul PSD are vârste între 45 și 59 de ani, iar cel al PNL este mai bine reprezentat în intervalul 30-44 de ani. Electoratele celor două partide au proporții echilibrate de bărbați și femei.

Nici la votul pentru Consiliul Județean Constanța preferințele electorale nu se schimbă foarte mult. PNL ar obține 41,4% din voturi, PSD ar câștiga 33,4%, urmat de MP - 10,9%, PRM - 3,9%, ALDE - 2,8%, UNPR - 1,8%, UDTTMR - 1,4%.

În ceea ce privește atitudinile politice ale votanților din Mangalia, observăm un grad ridicat de neutralitate în ceea ce privește administrarea orașului. Astfel, 2,1% din localnici se declară foarte mulțumiți de modul în care este administrată Mangalia, 26,7% sunt mulțumiți, 38,5% se declară nici mulțumiți, nici nemulțumiți, 19,2% sunt nemulțumiți și 13,4% sunt foarte nemulțumiți. 

Chestionați despre profilul preferat al viitorului primar, 84,1% dintre alegători vor un edil cu experiență în administrarea orașului, 12% vor un primar nou, care nu a mai făcut parte din administrația locală, iar 3,9% au evitat un răspuns. 

De asemenea, la întrebarea "Noul primar al Mangalia trebuie să fie ca Zanfir Iorguș, 15,9% s-au declarat de acord, 7,7% - acord parțial, 13,5% - nici acord, nici dezacord, 30,5% - dezacord parțial, 26,9% - dezacord total, 5,6% - nu știu/nu răspund. 

Blocarea administrativă a Mangaliei este o mare problemă, percepută ca atare și de alegători. 

Potrivit sondajului, o parte a electoratului dă vina pentru lipsa dezvoltării orașului pe câte una singură dintre taberele politice, altă parte vede vina ca fiind una comună celor două tabere.

Responsabilitatea pentru întârzierea dezvoltării Mangaliei este văzută ca aparținând exclusiv primarului Cristian Radu de către 20,5% dintre respondenți. Exclusiv consilierii PSD sunt considerați vinovați de către 12% dintre respondenți, iar cei PSD împreună cu cei PNL, de către 10,7% dintre respondenți.

Dacă Cristian Radu înregistrează cea mai mare frecvență ca unic vinovat pentru blocarea dezvoltării orașului, consilierii PSD sunt cel mai des menționați ca vinovați - atât ca unici vinovați, cât și ca vinovați împreună cu alți actori.

Astfel, întrebați "Cine considerați că este vinovat de blocarea dezvoltării orașului?" (răspuns multiplu), 46,4% au indicat consilierii PSD, 40,3% Cristian Radu, 32,5% - consilierii PNL, 19,2% oamenii de afaceri, restul de procente fiind alocate indecișilor sau celor care nu au vrut să răspundă. 

Sondajul a fost realizat de COMPAS - Centrul pentru Studiul Opiniei Publice și Marketing, la comanda Cuget Liber, în perioada 16-20 martie 2016, la nivelul municipiului Mangalia, pe un eșantion de 400 de subiecți. Sondajul a fost realizat prin metoda random-route, față în față, prin chestionar standardizat cu întrebări închise, la domiciliul subiecților, având o marjă de eroare de plus-minus 5% la un nivel de încredere de 95%.