Pensiile speciale ale magistraților ajung la Curtea Constituțională

258
Pensiile speciale ale magistraților ajung la Curtea Constituțională - curtea-1688388719.jpg

Articole de la același autor

Magistrații au preluat conducerea pentru menținerea pensiilor speciale și au trimis obiecțiile Curții Constituționale: 4 din cei 9 judecători CCR au însă ei înșiși pensii speciale, dar există și aspiranți.


Înalta Curte de Casație și Justiție a decis cu unanimitate de voturi, să conteste în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Există o mulțime de motive care pot duce la o decizie a Curții Constituționale în favoarea celor care urmează să beneficieze de pensii speciale, nu doar magistrați, ci și angajați ai instituțiilor de forță.


Înalta Curte le-a enumerat și argumentat pe fiecare în parte pornind de la ipoteza că „sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime”, fiindcă judecătorii Curții Supreme au găsit „atât vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă, cât și intrinsecă”.


Altfel spus, parlamentarii ar fi încălcat atât procedurile de adoptare, cât și articolele constituționale cere privesc independența justiției și statul de drept.


Nu e clar dacă aceste încălcări despre care vorbesc cei mai titrați judecători ai țării au fost făcute din ignoranță sau cu bună știință.


E greu de înțeles sensul intențiilor, mai ales că politicienii se așteptau, după cum a recunoscut și ministrul Cătălin Predoiu ca această Lege să fie ulterior atacată la Curtea Constituțională de magistrați. Au fost avertizați inclusiv prin greva pe care au făcut-o înainte de adoptarea actului legislativ.


Tăierea pensiilor speciale nu e o reformă voluntară a coaliției de guvernare, ci o cerință a Comisiei Europene, care condiționează suma de 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin tăierea pensiilor speciale.


Anul acesta subvenția acordată celor care primesc pensii speciale înseamnă 0,83 din Produsul Intern Brut al României, iar Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR a calculat că în trei ani suma alocată pentru speciali s-ar dubla și ar putea depăși 1,5% din PIB. Sigur, doar o mică parte din acest procent intră în buzunarele magistraților, fiindcă cele mai mari cheltuieli se duc spre foștii polițiști, militari și ofițeri ai serviciilor secrete.
Nu e clar dacă judecătorii constituționali le vor da dreptate magistraților.


Oricum, 4 dintre cei 9 au deja pensii speciale importante, iar un al cincilea ar aspira și el la acest statut:


(1) președintele CCR, Marian Enache, numit de Senat în 2016 la Curtea Constituțională, fost consilier prezidențial în al doilea mandat al lui Ion Iliescu, fost ambasador, fost deputat, a câștigat anul trecut doar din pensia de parlamentar peste 11.000 de euro;


(2) Livia Stanciu, fostă președintă a Înaltei Curți, numită la CCR de Traian Băsescu în 2016, a primit anul trecut peste 92.000 de euro pensie de judecător plus drepturi salariale câștigate în instanță. Salariul ei de judecător la CCR a fost în 2022 de 75.000 de euro;


(3) Cristian Deliorga procuror, apoi judecător, are o carieră plină de succes, recompensată prin două premii oferite de fostul președinte Ion Iliescu. Fost vicepreședinte al CSM între 2002 și 2010, a fost cercetat de DNA în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori și condamnat la 2 ani de detenție. Este omul PSD, propus de Senat în 2019 la CCR, iar anul trecut a încasat mai mult de 75.000 de euro în contul pensiei de magistrat, adică peste 6000 de euro lunar, la care se adaugă salariul de la CCR de aproape 57.000 de euro pe an, adică aproape 5000 de euro lunar. Domnul Deliorga are deci venituri lunare de 11.000 de euro.


(4) Gheorghe Stan a făcut carieră ca procuror de anchete disciplinare. Are în palmares, din perioada în care conducea Secția Specială, două dosare împotriva Laurei Codruța Kovesi și anchetarea procurorilor care s-au ocupat de instrumentalizarea dosarului Revoluției. A fost numit tot de PSD din partea Camerei Deputaților în 2019 la CCR. Încă nu are pensie de magistrat, dar poate fi considerat aspirant la aceasta;


(5) Bogdan Licu, propus anul trecut de PSD la Curtea Constituțională, fost prim-adjunct al Parchetului General, s-a pensionat din magistratură cu cinci zile înainte să-și înceapă mandatul la CCR, la doar 52 de ani, cu o pensie de aproape 6000 de euro pe lună plus 5000 de euro salariul de la CCR.


Curtea Constituțională s-a mai pronunțat împotriva tăierii pensiilor speciale, prima dată în 2010 cu referire directă la magistrați argumentând că „independența justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților”, iar a doua oară, zece ani mai târziu explicând că legea cumva similară cu cea de anul acesta, „vizează statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a pensiilor speciale”, potrivit Europa Liberă.


Legea tăierii pensiilor speciale, chiar dacă va trece de CCR, va intra în vigoare cu adevărat doar peste 20 de ani. Textul îi nemulțumește nu doar pe magistrați, ci și pe alți clienți ai sistemului mai puțin zgomotoși, care nu uită, însă, că trăiesc într-o țară în care nimic nu e ireversibil și orice lege poate fi schimbată oricând.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2618 secunde