Durerea în capul pieptului, simptom al anginei pectorale
Articole de la același autor
Operația, singura cale de a scăpa de polipii nazali
18 Ianuarie 2008
Lipsa de igienă, principala cauză a apariției furunculului
23 Ianuarie 2008
Pierce din titaniu, aur, oțel, nu din argint
15 Ianuarie 2008
Abcesul dentar distruge dintele
03 Ianuarie 2008
Halucinațiile – primul simptom al schizofreniei
30 Noiembrie 2007
Ciroza hepatică - o boală progresivă și fatală
10 Decembrie 2007
Angina pectorală se caracterizează printr-o durere supărătoare resimțită în special la nivelul toracelui, în spatele sternului. Caracterul durerii este asemenea unui junghi în punct fix și se declanșează la creșterea frecvențelor bătăilor inimii. Ateroscleroza este principala cauză a anginei pectorale.
Angina pectorală reprezintă forma cea mai frecventă a unei afec-țiuni mai largi denumite boala coronariană ischemică. Criza anginoasă este o afecțiune a mușchiului inimii, mai precis a vascularizației acestuia, care, în diverse situații, nu mai poate asigura fluxul necesar de sânge. Crizele anginoase sunt declanșate de creșterea frecvenței bătăilor inimii. "Este produsă de deficitul de oxigen de la nivelul mușchiului inimii și se caracterizează prin episoade tranzitorii și sporadice de durere în piept", precizează dr. Florian Stoian, specialist Medicină internă.
"Factorii predispozanți ai acestei afecțiuni sunt durerea în spatele sternului sau în fața inimii, cu iradiere pe membrul superior stâng, până la nivelul ultimelor degete. De aici și denumirea de «mână de violonist»", relatează specialistul. Alte iradieri pot fi la nivelul gâtului, mandibulei, cefei, unei măsele cariate. Un alt factor predispozant este anxietatea. Ateroscleroza este principala cauză a anginei pectorale.
Durerea apare la efort
Durerea apare la efort fizic, emoții puternice pozitive sau negative, în cazul meselor abundente, a schimbărilor bruște de temperatură, în cazul spasmelor arteriale coronare sau a consumului de alcool.
Există o repartiție egală între bărbat și femeie. Sunt predispuse persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. Înainte de această vârstă, totuși, bărbații par să fie în număr mai mare afectați.
Factori de risc sunt fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea, colesterolul și trigliceridele în valori mari.
Durerea poate fi ameliorată cu nitroglicerină
Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe clase de medicamente prescrise de cardiolog pentru ameliorarea simptomelor și reducerea frecvenței crizelor. "În angina pectorală, durerea cedează la repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual. În 15 minute, durerea încetează. Dacă persistă mai mult timp se suspi-cionează că este angină instabilă sau infarct miocardic acut", precizează dr. Florian Stoian.
În perioada de criză, când bolnavul are dureri, electrocardiograma este metoda cea mai utilizată în depistarea tulburărilor coronariene de tip ischemic (ECG). Aceasta poate arăta dacă aportul de sânge la nivelul inimii este adecvat sau insuficient, poate evidenția modificări în ceea ce privește ritmul inimii, tulburări de conducere.
În anumite cazuri, când tratamentul medicamentos nu este eficient, se pot efectua anumite proceduri. Procedeul chirurgical constă în înlocuirea vasului blocat al inimii cu un alt vas recoltat de la pacient.
Dacă sunteți cardiaci, medicul recomandă să vă luați tratamentul și să țineți regimul recomandat de cardiolog. "În această perioadă este bine să vă faceți vaccinul antigripal și, pentru bătrâni, este recomandat să nu iasă din casă dimineața și seara deoarece frigul este o circumstanță de apariție a durerii", ne explică Florian Stoian.
Se recomandă o alimentație ușoară, alcalină, cu puține reziduuri, cu multe crudități și puțină carne. Se va reduce mult sarea de bucătărie. Se urmărește scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului cu ajutorul vitaminei C și al morcovilor. Se vor evita fumatul, consumul de alcool și cafeaua. Se va reduce stresul prin tehnici de relaxare și respirație lentă profundă. Se încearcă revigorarea circulației prin frecții, dușuri, comprese reci în regiunea inimii. Gimnastica ușoară și mișcarea în aer liber au un efect benefic.
Angina pectorală reprezintă forma cea mai frecventă a unei afec-țiuni mai largi denumite boala coronariană ischemică. Criza anginoasă este o afecțiune a mușchiului inimii, mai precis a vascularizației acestuia, care, în diverse situații, nu mai poate asigura fluxul necesar de sânge. Crizele anginoase sunt declanșate de creșterea frecvenței bătăilor inimii. "Este produsă de deficitul de oxigen de la nivelul mușchiului inimii și se caracterizează prin episoade tranzitorii și sporadice de durere în piept", precizează dr. Florian Stoian, specialist Medicină internă.
"Factorii predispozanți ai acestei afecțiuni sunt durerea în spatele sternului sau în fața inimii, cu iradiere pe membrul superior stâng, până la nivelul ultimelor degete. De aici și denumirea de «mână de violonist»", relatează specialistul. Alte iradieri pot fi la nivelul gâtului, mandibulei, cefei, unei măsele cariate. Un alt factor predispozant este anxietatea. Ateroscleroza este principala cauză a anginei pectorale.
Durerea apare la efort
Durerea apare la efort fizic, emoții puternice pozitive sau negative, în cazul meselor abundente, a schimbărilor bruște de temperatură, în cazul spasmelor arteriale coronare sau a consumului de alcool.
Există o repartiție egală între bărbat și femeie. Sunt predispuse persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. Înainte de această vârstă, totuși, bărbații par să fie în număr mai mare afectați.
Factori de risc sunt fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea, colesterolul și trigliceridele în valori mari.
Durerea poate fi ameliorată cu nitroglicerină
Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe clase de medicamente prescrise de cardiolog pentru ameliorarea simptomelor și reducerea frecvenței crizelor. "În angina pectorală, durerea cedează la repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual. În 15 minute, durerea încetează. Dacă persistă mai mult timp se suspi-cionează că este angină instabilă sau infarct miocardic acut", precizează dr. Florian Stoian.
În perioada de criză, când bolnavul are dureri, electrocardiograma este metoda cea mai utilizată în depistarea tulburărilor coronariene de tip ischemic (ECG). Aceasta poate arăta dacă aportul de sânge la nivelul inimii este adecvat sau insuficient, poate evidenția modificări în ceea ce privește ritmul inimii, tulburări de conducere.
În anumite cazuri, când tratamentul medicamentos nu este eficient, se pot efectua anumite proceduri. Procedeul chirurgical constă în înlocuirea vasului blocat al inimii cu un alt vas recoltat de la pacient.
Dacă sunteți cardiaci, medicul recomandă să vă luați tratamentul și să țineți regimul recomandat de cardiolog. "În această perioadă este bine să vă faceți vaccinul antigripal și, pentru bătrâni, este recomandat să nu iasă din casă dimineața și seara deoarece frigul este o circumstanță de apariție a durerii", ne explică Florian Stoian.
Se recomandă o alimentație ușoară, alcalină, cu puține reziduuri, cu multe crudități și puțină carne. Se va reduce mult sarea de bucătărie. Se urmărește scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului cu ajutorul vitaminei C și al morcovilor. Se vor evita fumatul, consumul de alcool și cafeaua. Se va reduce stresul prin tehnici de relaxare și respirație lentă profundă. Se încearcă revigorarea circulației prin frecții, dușuri, comprese reci în regiunea inimii. Gimnastica ușoară și mișcarea în aer liber au un efect benefic.