Medic: "Sunt tot mai multe cazuri, în această perioadă. Nu amânaţi mersul la medic!" Iată cum evitaţi îmbolnăvirea
2359
Articole de la același autor
Dieta neadecvată, tutunul, alcoolul şi sedentarismul, responsabile de mai mult de jumătate din decesele din România
24 Octombrie 2023
Alertă pe piața medicamentelor! Loturi falsificate dintr-un produs extrem de folosit
23 Octombrie 2023
Situaţie gravă la Spitalul de Psihiatrie Murgeni, din judeţul Vaslui. Trei persoane au murit şi alte 29 au fost transferate şi internate în alte spitale, după ce au acuzat stări de rău, cel mai probabil suferind o toxiinfecţie alimentară, pe fondul consumului de produse din peşte.
Se ştie că toxiinfecţiile alimentare sunt periculoase, chiar cauzatoare de moarte. În acest context, medicul Tudor Ciuhodaru a postat, pe pagina sa de Facebook, o serie de informaţii extrem de utile, pe care este bine să le cunoaştem cu toţii:
Redăm postarea integrală:
"Atenţie! Verificați cu mare atenție alimentele preparate și conservate în gospodărie. Mai ales în această perioadă. Sunt tot mai multe cazuri de afecțiuni digestive ce ar fi putut fi evitate.
Aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă. Enterocolitele și toxiinfecțiile alimentare pot fi letale!
Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Cauza o reprezintă infecţii diverse, în principal de bacterii sau virusuri, dar şi paraziţi sau ciuperci.
2. Transmiterea bacteriilor se face adesea pe cale digestivă, prin ingestia de alimente sau lichide contaminate cu fecale fie de la o persoană la alta, mai ales când nu sunt respectate normele elementare de igienă, prin contact direct, fie prin obiecte contaminate.
3. Suspiciunea de infecţie este legată de apariţia următoarelor semne şi simptome: crampe şi dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), diaree severă, apoasă la început, ce poate deveni sangvinolentă (în funcţie de tulpina patogenă), grețuri, vărsături, febra poate fi mică sau absentă.
4. Unele persoane pot fi asimptomatice dar pot transmite boala (purtători sănătoși).
5. Principalele manifestări ale bolii sunt cele digestive: scaunele moi, apoase, numeroase, chiar până la 20 scaune/zi, greaţa şi vărsăturile, dureri abdominale difuze (frecvent sub formă de crampe),
6. Manifestările extra-digestive sunt adesea febra şi frisonul, cefaleea, semne de deshidratare - sete, uscăciunea mucoasei bucale, scăderea tensiunii arteriale, amețeli şi, nu în ultimul rând, alterarea stării generale.
7. Starea pacienților se poate degrada foarte rapid.
8. Tratamentul trebuie să înceapă imediat. Cel mai mare pericol este deshidratarea de peste 10%, în urma diareilor severe, care impune tratamentul în spital. La copii semnele se instalează repede.
9. Simptomele de alarmă ce impun imediat prezentarea la spital sunt febră cu valori ridicate, slăbiciune, astenie, confuzie, paloare generalizată, reducerea diurezei (micțiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare) eventual hematurie, hematoame ce pot semnala apariția unor complicații renale sau hematologice.
10. !!! Nu temporizați prezentarea la medic dacă:
a) pacientul prezintă diaree explozivă, cu sânge sau care trenează peste 48 de ore, dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), cu alterarea stării generale (astenie, amețeli, iritabilitate, confuzie, micțiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare, eventual hematurie sau hematom, paloare).
b) pacientul se încadrează în grupele la risc: cei foarte tineri sau foarte vârstnici, cei cu status imun compromis, provine dintr-o instituție de îngrijire (creșă; spital, centru de plasament) sau dintr-o zonă cu igienă precară, cu apă nepotabilă, contact recent cu alți pacienți care au avut diaree, consumul de carne insuficient preparată termic, de lapte sau suc nepasteurizat, de fructe sau legume nespălate la cultivarea cărora au fost folosite îngrășăminte naturale.
Rețineți:
1. Prevenția este cea mai bună soluție pentru a evita o îmbolnăvire.
2. Atenție la modul cum preparați și depozitați alimentele. Muștele și rozătoarele pot transmite diverse boli grave, laptele fiert trebuie păstrat în frigider, fructele și legumele trebuie spălate, carnea trebuie bine preparată termic iar ouăle crude pot transmite Salmonella.
3. Consumați doar apă din surse sigure, carne preparat suficient termic, lapte pasteurizat, legume şi fructe spălate corespunzător sub jet de apă.
4. Spălatul corect al mâinilor cu apă şi săpun, minim 30 de secunde, pe ambele fețe, insistând pe pliurile de flexie şi unghii, de fiecare dată când schimbați scutecele sau hainele copilului, utilizați toaleta sau gătiți.
5. Utilizați doar șervețele de unică folosință sau prosoape individuale.
6. Spălați periodic cu dezinfectant robinetele chiuvetelor şi toaletele sau cada.
7. Spălați atent ustensilele (cuțite, furculițe, farfurii) şi recipientele din bucătărie înainte şi după ce vin în contact cu alimentele cu risc.
8. Atenție la tratamentul cu antibiotice! Acestea trebuie folosite doar în cazul enterocolitelor bacteriene.
9. Enterocolita provocată de virusuri nu răspunde la tratamentul antibiotic.
10. Utilizarea nerațională a antibioticelor duce la perturbarea microbiotei intestinale sau determină selecționarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.
Singura măsură eficientă de prevenție este educația pentru sănătate. Lucrurile se pot îmbunătăți dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în școli şi grădinițe a educației pentru sănătate."
Sursa foto: Tudor Ciuhodaru Facebook
Se ştie că toxiinfecţiile alimentare sunt periculoase, chiar cauzatoare de moarte. În acest context, medicul Tudor Ciuhodaru a postat, pe pagina sa de Facebook, o serie de informaţii extrem de utile, pe care este bine să le cunoaştem cu toţii:
Redăm postarea integrală:
"Atenţie! Verificați cu mare atenție alimentele preparate și conservate în gospodărie. Mai ales în această perioadă. Sunt tot mai multe cazuri de afecțiuni digestive ce ar fi putut fi evitate.
Aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă. Enterocolitele și toxiinfecțiile alimentare pot fi letale!
Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Cauza o reprezintă infecţii diverse, în principal de bacterii sau virusuri, dar şi paraziţi sau ciuperci.
2. Transmiterea bacteriilor se face adesea pe cale digestivă, prin ingestia de alimente sau lichide contaminate cu fecale fie de la o persoană la alta, mai ales când nu sunt respectate normele elementare de igienă, prin contact direct, fie prin obiecte contaminate.
3. Suspiciunea de infecţie este legată de apariţia următoarelor semne şi simptome: crampe şi dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), diaree severă, apoasă la început, ce poate deveni sangvinolentă (în funcţie de tulpina patogenă), grețuri, vărsături, febra poate fi mică sau absentă.
4. Unele persoane pot fi asimptomatice dar pot transmite boala (purtători sănătoși).
5. Principalele manifestări ale bolii sunt cele digestive: scaunele moi, apoase, numeroase, chiar până la 20 scaune/zi, greaţa şi vărsăturile, dureri abdominale difuze (frecvent sub formă de crampe),
6. Manifestările extra-digestive sunt adesea febra şi frisonul, cefaleea, semne de deshidratare - sete, uscăciunea mucoasei bucale, scăderea tensiunii arteriale, amețeli şi, nu în ultimul rând, alterarea stării generale.
7. Starea pacienților se poate degrada foarte rapid.
8. Tratamentul trebuie să înceapă imediat. Cel mai mare pericol este deshidratarea de peste 10%, în urma diareilor severe, care impune tratamentul în spital. La copii semnele se instalează repede.
9. Simptomele de alarmă ce impun imediat prezentarea la spital sunt febră cu valori ridicate, slăbiciune, astenie, confuzie, paloare generalizată, reducerea diurezei (micțiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare) eventual hematurie, hematoame ce pot semnala apariția unor complicații renale sau hematologice.
10. !!! Nu temporizați prezentarea la medic dacă:
a) pacientul prezintă diaree explozivă, cu sânge sau care trenează peste 48 de ore, dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), cu alterarea stării generale (astenie, amețeli, iritabilitate, confuzie, micțiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare, eventual hematurie sau hematom, paloare).
b) pacientul se încadrează în grupele la risc: cei foarte tineri sau foarte vârstnici, cei cu status imun compromis, provine dintr-o instituție de îngrijire (creșă; spital, centru de plasament) sau dintr-o zonă cu igienă precară, cu apă nepotabilă, contact recent cu alți pacienți care au avut diaree, consumul de carne insuficient preparată termic, de lapte sau suc nepasteurizat, de fructe sau legume nespălate la cultivarea cărora au fost folosite îngrășăminte naturale.
Rețineți:
1. Prevenția este cea mai bună soluție pentru a evita o îmbolnăvire.
2. Atenție la modul cum preparați și depozitați alimentele. Muștele și rozătoarele pot transmite diverse boli grave, laptele fiert trebuie păstrat în frigider, fructele și legumele trebuie spălate, carnea trebuie bine preparată termic iar ouăle crude pot transmite Salmonella.
3. Consumați doar apă din surse sigure, carne preparat suficient termic, lapte pasteurizat, legume şi fructe spălate corespunzător sub jet de apă.
4. Spălatul corect al mâinilor cu apă şi săpun, minim 30 de secunde, pe ambele fețe, insistând pe pliurile de flexie şi unghii, de fiecare dată când schimbați scutecele sau hainele copilului, utilizați toaleta sau gătiți.
5. Utilizați doar șervețele de unică folosință sau prosoape individuale.
6. Spălați periodic cu dezinfectant robinetele chiuvetelor şi toaletele sau cada.
7. Spălați atent ustensilele (cuțite, furculițe, farfurii) şi recipientele din bucătărie înainte şi după ce vin în contact cu alimentele cu risc.
8. Atenție la tratamentul cu antibiotice! Acestea trebuie folosite doar în cazul enterocolitelor bacteriene.
9. Enterocolita provocată de virusuri nu răspunde la tratamentul antibiotic.
10. Utilizarea nerațională a antibioticelor duce la perturbarea microbiotei intestinale sau determină selecționarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.
Singura măsură eficientă de prevenție este educația pentru sănătate. Lucrurile se pot îmbunătăți dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în școli şi grădinițe a educației pentru sănătate."
Sursa foto: Tudor Ciuhodaru Facebook
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Joi, 23 Noiembrie 2023
Vineri, 20 Octombrie 2023
Miercuri, 27 Septembrie 2023
Marţi, 11 Iulie 2023
Joi, 05 Ianuarie 2023
Luni, 02 Ianuarie 2023
Vineri, 30 Decembrie 2022
Sâmbătă, 24 Decembrie 2022
Joi, 22 Decembrie 2022
Vineri, 07 Octombrie 2022
