Riscul de cancer colorectal creşte considerabil după 40 de ani
Articole de la același autor
Clinica "Brainaxy" îşi deschide porţile de la 1 septembrie. Tratamente neurologice inovatoare pentru constănţeni
05 August 2022
Clinica "Brainaxy" are grijă de sănătatea voastră. Noi tratamente revoluţionare pentru pacienţi
12 August 2022
Nu reușiți să rămâneți însărcinată? Apelați la un medic specializat în infertilitate!
06 August 2022
De ce nu au poftă de mâncare unele femei gravide
18 Septembrie 2022
Ecograf de ultimă generație la Neurology Clinic
15 August 2022
În principiu, cancerul colorectal poate apărea la orice vârstă, dar statisticile arată că mai mult de 90% dintre pacienţi sunt trecuți de 40 de ani, moment din care riscul se dublează la fiecare zece ani. În plus faţă de vârstă, alţi factori de risc includ istoricul familial de cancer colorectal şi polipi, precum şi o istorie personală de colită ulcerativă, boala Crohn, polipi sau cancer la alte organe, mai ales sân sau uter, dieta săracă în fibre şi bogată în grăsimi, consumul de bere.
Potrivit dr. Mihai Hrițcu, se știe că aproape toate cancerele colorectale se dezvoltă din polipi benigni. Aceste creşteri de ţesut colonic apar pe peretele intestinal şi pot creşte, în cele din urmă, în mărime şi se pot transforma în cancer. Tocmai de aceea, îndepărtarea polipilor benigni are un rol important în medicina preventivă. Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală şi schimbările legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanţă de constipaţie cu diaree. Durerile abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectală extinsă. „Din păcate, mulţi polipi sau cancere incipiente nu reuşesc să producă simptome. Prin urmare, este important ca examenul de rutină să includă proceduri de detectare a bolii, la persoanele peste 50 de ani, care nu intră în categoriile de risc.
Potrivit dr. Mihai Hrițcu, se știe că aproape toate cancerele colorectale se dezvoltă din polipi benigni. Aceste creşteri de ţesut colonic apar pe peretele intestinal şi pot creşte, în cele din urmă, în mărime şi se pot transforma în cancer. Tocmai de aceea, îndepărtarea polipilor benigni are un rol important în medicina preventivă. Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală şi schimbările legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanţă de constipaţie cu diaree. Durerile abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectală extinsă. „Din păcate, mulţi polipi sau cancere incipiente nu reuşesc să producă simptome. Prin urmare, este important ca examenul de rutină să includă proceduri de detectare a bolii, la persoanele peste 50 de ani, care nu intră în categoriile de risc.
La ora actuală, există mai multe metode pentru detectarea precoce a cancerului colorectal. Acestea includ tuşeul rectal, un test de detectare a sângelui din materiile fecale, sigmoidoscopia flexibilă şi colonoscopia. Persoanele care au o rudă de gradul I (părinte sau frate) cu cancer de colon sau polipi ar trebui să înceapă testele de screening de cancer de colon la vârsta de 40 de ani”, a explicat medicul.
În general, cancerul de colon drept evoluează mult timp asimptomatic. Astfel, intestinul nu doare dacă nu este inflamat sau dilatat, iar cecul şi colonul ascendent au diametru mare. Materiile fecale ajunse în cec sunt semilichide şi se pot strecura mai uşor printre obstacole, de aceea diagnosticul este pus de regulă în stadii avansate. Când apar, durerile semnifică invazia organelor vecine (muşchi, perete abdominal, nervi, ureter, duoden etc). Ele cresc progresiv în intensitate. Pentru că tumorile de colon drept au loc să se dezvolte nestingherite, ating dimensiuni foarte mari faţă de posibilităţile vaselor sangvine de a le asigura hrana. De aceea, bucăţi din ele mor periodic şi se elimină în fecale.
Din păcate, ulcerarea lor permanentă provoacă sângerări mici, dar constante, pacientul devenind anemic. Totuşi, sângele eliminat va fi descompus de bacterii şi nu va apărea ca atare în scaun, care pare normal. În cancerul de colon drept sângerările anale sunt foarte rare şi apar doar când tumora rupe un vas mai mare.
Oboseala, slăbiciunea, scăderea inexplicabilă în greutate sunt semne indirecte de cancer, dar sunt foarte nespecifice (apar într-o sumedenie de alte boli). Ocluzia intestinală este rară şi apare de regulă în formele avansate de boală, dacă tumora se află pe flexura hepatică sau acolo unde intestinul subţire se varsă în cec. În aceste cazuri, există şanse ca boala să fie descoperită mai rapid.
Tumorile de colon stâng, în schimb, nu ating dimensiuni impresionante, ca pe dreapta, ci determină mai frecvent gâtuirea colonului (stenozează lumenul colonic). La început trec uşor de obstacol materiile fecale şi gazele, apoi numai gazele, pentru ca în stenozele severe să nu mai treacă nimic. Abdomenul se umflă mult, pacientul nu mai are poftă de mâncare, simte senzaţia de greaţă. Apoi, pot apărea chiar vărsături, iar când tumora se ulcerează, scaunul poate fi amestecat cu sânge.
Tumorile de colon stâng, în schimb, nu ating dimensiuni impresionante, ca pe dreapta, ci determină mai frecvent gâtuirea colonului (stenozează lumenul colonic). La început trec uşor de obstacol materiile fecale şi gazele, apoi numai gazele, pentru ca în stenozele severe să nu mai treacă nimic. Abdomenul se umflă mult, pacientul nu mai are poftă de mâncare, simte senzaţia de greaţă. Apoi, pot apărea chiar vărsături, iar când tumora se ulcerează, scaunul poate fi amestecat cu sânge.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 17 August 2022
Luni, 21 Martie 2022
Luni, 06 Decembrie 2021
Luni, 01 Noiembrie 2021
Luni, 27 Septembrie 2021
Marţi, 24 August 2021
Miercuri, 21 Iulie 2021
Joi, 08 Iulie 2021
Miercuri, 31 Mai 2017
Miercuri, 24 August 2016
