Se învârte totul în jurul vostru? Este posibil să suferiți de vertij

De cele mai multe ori, vertijul le lasă impresia oamenilor că totul se rotește în jurul lor, dar nu este deloc așa. De fapt, aceasta este o tulburare de echilibru cu care se confruntă destul de multe persoane și este de două tipuri. Vertijul neurogen sau de cauză centrală este determinat de o afecțiune ce interesează sistemul nervos central, iar vertijul otogen sau de cauză periferică este declanșat de afectarea urechii interne.

Acest vertij este un simptom cauzat de mai multe afecțiuni. Totuși, în majoritatea situațiilor, afecțiunile urechii interne sunt înșoțite de vertij. Cele mai frecvente afecțiuni sunt: VPPB (vertijul paroxistic benign de poziție), neuronita vestibulară, boala Meniere. Potrivit dr. Corina Suciu, pacienții manifestă următoarele semne și simptome: imposibilitatea ortostatismului/mersului, greață, vărsături, amețeală, senzație de gol în cap, paloare, transpirații, cefalee, tulburări auditive (sunete în ureche, scăderea auzului), insomnii, palpitații. Uneori, bolnavii cad brusc și își pierd cunoștința. Cum spuneam, cauzele care duc la apariția vertijului au legătură cu vertijul (senzația reală de învârtire), care este asociat, de obicei, unei leziuni vestibulare, periferice în majoritatea cazurilor, în timp ce o senzație de amețeală apare mai curând într-un sindrom vestibular central sau într-o afecțiune de ordin general.

„Deseori, patologia vestibulară periferică implicată în apariția vertijului este diversificată. Diagnosticul poate varia de la vertijul postural paroxistic benign, boala Meniere, afecțiuni infecțioase, cum ar fi neuronita vestibulară, afecțiuni vasculare, la tumori precum neurinomul de nerv acustic. Alte afecțiuni care cauzează vertijul sunt migrena, atacurile ischemice, aritmiile cardiace, hipoglicemii, unele tulburări anxioase/depresive). Tipurile de vertij cunoscute sunt cele fără pierderea auzului şi cele cu pierderea auzului. De exemplu, vertijul paroxistic cu pierderea auzului apare de obicei din cauza unei infecții sau bolii Meniere. Vertijul paroxistic fără pierderi de auz poate fi cauzat de infecții respiratorii și otită medie, iar asocierea cu pierderea controlului postural, cauza poate fi migrena arterei bazilare”, a explicat medicul.

Cert este că vertijul sau amețelile neîntrerupte cu semne neurologice semnalează, de obicei, o leziune centrală, o tumoră sau o tulburare degenerativă. Vertijul (senzația reală de învârtire) este asociat des unei leziuni vestibulare, periferice în majoritatea cazurilor, în timp ce o senzație de amețeală apare mai curând într-un sindrom vestibular central sau într-o afecțiune de ordin general. De regulă, se recomandă examenul clinic și anamneza, teste de audiometrie și posturografie, urmate de bilanțul imagistic. De asemenea, investigațiile imagistice ale craniului și regiunii urechii interne sunt de mare ajutor în diagnosticul diferențial etiologic. Totodată, tomografia computerizată de rezoluție înaltă este recomandată în suspiciunea de afecțiuni dobândite sau congenitale ale urechii interne.