Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății. Tradiții și obiceiuri

150
Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății. Tradiții și obiceiuri - 201901041procesiunedeboboteazain-1546764020.jpg

Articole de la același autor

Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie și, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. De Bobotează și de Sfântul Ioan, în funcție de fiecare zonă a țării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa își viseze ursitul, iar bărbații se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși și catolici. Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunțarea nașterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă și tămâie, iar ortodocșii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.


În curtea Catedralei patriarhale vor fi amplasate 24 de vase mari, cu o capacitate de 500 de litri de apă fiecare, apa fiind adusă de la izvorul din Parcul "Grădina Maicii Domnului" al Reședinței Patriarhale. De asemenea, în fața Catedralei patriarhale, este înălțată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori și busuioc.


Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfințitul Teodosie, a anunțat că au fost pregătite 200.000 de sticle cu apă sfințită care vor fi împărțite credincioșilor după slujba de Bobotează, care va avea loc și în acest an pe faleza din fața Cazinoului din Constanța.
Slujba de sfințire a apelor, la Constanța, va avea loc duminică, de la ora 12.00 După ceremonia religioasă, Arhiepiscopul Tomisului va arunca trei cruci în mare, iar cei care le vor aduce la mal vor primi obiecte religioase și bani. Apoi sticlele cu apă sfințită vor ajunge la credincioși, iar care cu apă sfințită, trase de cai, de măgari și de boi vor merge pe principalele artere ale Constanței pentru a o împărți celor care nu au putut ajunge la slujbă.


Preoții vor arunca cruci în apă și în alte localități, acestea urmând a fi recuperate de credincioșii înscriși și pregătiți pentru acest moment.


Obiceiuri și tradiții


Potrivit tradiției populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere își leagă pe inelar un fir roșu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă și își visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă și nu se împrumută nimic.


Un alt obicei mai este întrecerea bărbaților înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă și mai mulți bărbați se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primește binecuvântarea preotului și se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul țării.


În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, și aduceau mâncare și băutură, cântau și dansau. Dimineața ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care le apăreau în cale, îi duceau la râu și îi amenințau cu aruncatul în apă.


În alte zone ale lumii, tradițiile și obiceiurile de Bobotează sunt diferite.


În Franța, pe vremuri se gătea "la galette des rois", o plăcintă care se împărțea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câți oameni erau la masă și una în plus, denumită "a Bunului Dumnezeu" sau "a Fecioarei", care era dată primului sărac.


În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porția sa va fi regele zilei.


În Olanda și în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franța. Membrul cel mai tânăr din familie se așează sub masă și alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei își alege și o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri și mandarine.


Sfântul Ioan Botezătorul


După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătorește Sfântul Ioan Botezătorul.
Se spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriți de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiției populare, se spune că după Sfântul Ion "se botează gerul", adică temperaturile încep să crească.
De Sfântul Ioan, există obiceiul numit "Udatul Ionilor". În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porțile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceștia dădeau o petrecere.
În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtați prin sat până la râu, unde erau botezați.
Sfântul Ioan mai este numit și Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunțat venirea lui Hristos. Părinții lui sunt preotul Zaharia și Elisabeta, care erau rude cu părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana.


Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soția sa va naște un fiu la bătrânețe și se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru și a rămas mut până când Elisabeta a născut.
Potrivit învățăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soția fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăț de ziua lui Irod.


Sursa: News.ro


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.0135 secunde