Borșul de pește din Delta Dunării are iz de gunoi

6545
Borșul de pește din Delta Dunării are iz de gunoi - e5e6bf4f5554b6f9244f605136d6888b.jpg

Articole de la același autor

Delta Dunării se modernizează. Pensiunile și hotelurile, unele chiar luxoase, se înmulțesc. Șalupe rapide, ba chiar și iahturi străbat canalele pe care, până nu demult, puteau fi întâlniți doar pescarii care trăgeau la rame. Toate arată că lumea a înțeles ce potențial turistic are zona și vrea să-l exploateze: localnicii ca sursă de venit, turiștii ca mijloc de relaxare.
Dar Delta Dunării suferă! Pentru acest paradis dintre ape, turismul nu aduce, în prezent, decât mai multe gunoaie și atât turiștii, cât și localnicii au partea lor de vină.

Nesimțirea românilor este proverbială deja. Gunoaiele sunt aruncate pe geam, din mașină, pungile cu resturile alimentare sunt lăsate prin parcări, iar băncile din parcuri sunt înconjurate de "flori" din aluminiu. Iar dacă protejarea mediului nu este o prioritate la ușa propriei locuințe, de ce ar fi în Delta Dunării, unde singura preocupare a turiștilor este relaxarea? Așa se face că din stufărișul de pe marginea canalelor răsar PET-uri, doze de aluminiu, ambalaje din plastic etc. Locurile unde au campat turiștii păstrează, mult timp după plecarea lor, urmele petrecerilor lor, iar pe Dunăre mai vezi plutind, din când în când, câte un ambalaj de la pufuleți.

Străinii, mai preocupați de mediu decât românii
Localnicii spun că turiștii români sunt cei care fac mizerie. În schimb, străinii chiar au înțeles că resturile se strâng în saci menajeri și se aduc până în prima localitate, unde există ghene. "Ce le-ar fi greu, celor care campează, să pună pe foc ambalajele sau PET-urile în loc să le arunce? Oricum fac focul! Noi le atragem atenția, când îi lăsăm pe canale, că gunoiul trebuie strâns în saci menajeri, iar dacă nu au astfel de saci nu îi ducem. Dar nu procedează toată lumea la fel", ne-a spus Pavel Iacovici, un localnic din Crișan, comună pe malul brațului Sulina. Pe de altă parte, și oamenii locului au partea lor de vină.
Colectarea deșeurilor menajere este încă la stadiul de pionerat în Delta Dunării. În comuna Crișan, de exemplu, abia în toamna anului trecut autoritățile locale au încheiat un contract cu o firmă de salubrizare care trimite o șalupă pentru strângerea gunoaielor produse în gospodării și la pensiuni. Viceprimarul Ilie Munteanu a susținut că șalupa vine o dată la două săptămâni. Nu se poate mai des, pentru că un transport costă 600 de lei și nu sunt fonduri. Localnicii îl contrazic însă: gunoaiele sunt strânse mult mai rar.

Gropi de gunoi săpate în spatele caselor
Drept pentru care, fiecare se descurcă după posibilități. Majoritatea proprietarilor de pensiuni strâng gunoaiele (în mare parte PET-uri și ambalaje din plastic) în gropi săpate în spatele gospodăriilor și le dau foc noaptea. "De obicei, gunoaiele strânse de la un grup de turiști sunt adunate și li se dă foc până vine următorul grup. Nu avem voie nici să le ardem, nu ne permite Administrația Biosferei, pentru că este tot o formă de poluare, dar preferăm să procedăm așa decât să le aruncăm. Mi s-a întâmplat odată să mă surprindă un turist german, la 4,00 noaptea, când aprinsesem focul. Mi-a fost rușine, eu credeam că doarme. I-am explicat că nu putem aștepta până vine șalupa pentru colectarea gunoiului și mi-a dat și el dreptate că e mai bine așa decât să le aruncăm", ne-a povestit un localnic din comuna mai sus amintită. În alte localități, precum Caraorman sau Mila 23, nu există însă nicio șalupă care să strângă gunoaiele de la săteni. Așa că… aproape tot ce nu-i mai este folositor omului prin curte ajunge în Dunăre.
Oamenii sunt dispuși să plătească o taxă de salubrizare oricât de mare, dar deșeurile să fie strânse în mod organizat. "Dau și 200 de lei pe lună, dacă mi se cere, numai să se strângă gunoiul", ne-a spus Adrian Oprișan, proprietarul pensiunii cu același nume. Arderea gunoaielor în spatele curților este preferată în locul aruncării resturilor în natură, dar nu este o soluție. Dacă sunt prinși de inspectorii de mediu, sătenii riscă amenzi de mii de lei.

"Un PET dispare în 800 de ani. Nesimțiții niciodată"
Inițiative pentru a-i determina pe turiști și localnici să acorde o atenție mai mare protejării deltei au existat. În septembrie 2008, Asociația Salvați Delta a demarat campania "Operațiunea anti-monstru" - pe pontoane și pasagere au fost agă-țate bannere cu mesaje privind braconajul și gunoaiele. Vă menționăm câteva exemple: "Dunărea vine de la nemți. E învățată cu disciplina. Pescuiește nemțește! Adică legal!", "Un PET dispare în 800 de ani. Nesimțiții niciodată, deși sunt biodegradabili", "Gunoaie s-arunci la mama ta, nu la mama natură!", "Vreau să mănânc din nou borș de pește cu apă din Dunăre. Mă lași?". Campania ar fi trebuit să se desfășoare pe parcursul unui an, dar mesajele, în note ironice și brutal de adevărate, nu au avut însă efectul scontat, după cum se poate observa și la ora actuală. "Încă nu știm cum au reacționat localnicii la mesaje. Ei sunt mai secretoși. Știm însă cum au reacționat turiștii și autoritățile. Primii ne-au felicitat. Au spus că mesajele noastre se potrivesc mănușă cu situația deltei. Autoritățile însă au participat la inaugurare, au declarat că ne susțin, însă după câteva săptămâni ne-am trezit că au dat jos bannerele. Iar sloganul «Bun venit în Delta Dunării, paradisul braconierilor», deși foarte adevărat, a fost cel mai hulit de către ei", a declarat, pentru "Cuget Liber", Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociației Salvați Delta. El a adăugat că organizația va relua, începând din acest an, campania, care se va numi "Delta Dunării - paradisul aproape pierdut".
Din păcate însă, în opinia reprezentantului asociației, "autoritățile se implică destul de puțin", când vine vorba de protejarea mediului. "În aceste vremuri de criză, mediul și protecția lui interesează prea puțin, lucru care este o greșeală foarte mare", a mai subliniat Dan Bărbulescu.

Explicatii foto:
Tot ce nu mai este de folos prin curtea omului, ajunge pe malul Dunării, indiferent că este vorba de sticle, ambalaje de plastic, absorbante sau cizme vechi.

Imagine surprinsă la Caraorman. Pe mal, mărturia nesimțirii oamenilor. În larg, regina apei, lebăda…

Așa arată o groapă de gunoi din gospodăria unui localnic din Crișan. Astfel de gropi sunt ascunse în aproape toate curțile

Din stufăriș, nu iese lopătarul…

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4584 secunde