Flota comercială a României, acum 20 de ani. "Războiul" dintre Self Invest Maritime și echipaje

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme. 

Între echipaje și compania Self Invest Maritime se duce un adevărat război. Navigatorii apelează la lege, la sindicat, la ITF, la autorități, pentru a fi repuși în drepturile contractuale, în timp ce Self Invest Maritime recurge la tot felul de tertipuri - amânări, amăgeli, amenințări. 

Iată o mostră a acestui "război": scrisoarea sosită de la bordul navei "Hârșova", semnată de sindicat. În ea se arată că între echipaj și companie a izbucnit conflictul din cauza neplății indemnizației de străinătate de patru luni de zile. 

Au venit indienii! 

"Vă prezentăm ultimul fax (nr. 1391) al companiei, în care ne amenință să părăsim nava «Hârșova», care se află la Newport (Anglia), arestată pentru datoriile companiei - scriu reprezentanții sindicatului. Echipajul nu poate părăsi nava fără plata la zi a indemnizației. Am solicitat sprijinul ITF pentru a ne susține și proteja drepturile bănești negociate între echipaj și armator. Ca urmare a acestei acțiuni, Self Invest Maritime a procedat la amenințări și presiuni asupra echipajului prin faxuri, radiograme și, personal, prin directorul executiv Viorel Purdea, care a fost în vizită la bordul navei. 

Întâmpinăm greutăți cu prezența a șapte marinari indieni la bord, trimiși de companie pentru a ne înlocui. Precizăm că indienii nu au documente care să ateste pregătirea lor profesională, nu sunt nominalizați pe posturi și nu pot efectua serviciul la bord. 

Începând cu data de 7 octombrie 1996, Admiralty Marshal's Office a preluat toate obligațiile navei: combustibil, apă, alimente. Compania Self Invest Maritime a refuzat să mai plătească orice cheltuială a navei, motivând că nu are bani. Același răspuns l-a dat și la ITF Londra, în legătură cu plata echipajului. Membrii din echipaj care au depășit contractul (între 7 și 11 luni) doresc să fie repatriați cu plata la zi". 

Iată și mesajul transmis de pe nava "Tarcău", în data de 4 octombrie 1996: "Prin prezenta, vă aducem la cunoștință situația de pe navă: neplata indemnizației de străinătate pe lunile august și septembrie 1996 (respectiv 25.604 dolari), la care se adaugă și luna octombrie (cu 17.400 dolari); nava este arestată în portul grecesc Achladi, până la data de 25 octombrie 1996; neplata antidotului pe lunile august, septembrie, octombrie (1.650 dolari); actele navei expiră pe 6 octombrie; starea tehnică a navei e precară". 

O primă mediere a conflictului de muncă 

Cam aceasta e situația pe navele lui Self Invest Maritime. Pe uscat, Sindicatul Liber al Marinarilor din Flota Navlomar a avut o primă mediere a conflictului de muncă cu compania, la sediul Direcției Muncii și Protecției Sociale. S-a încheiat un proces-verbal, din care reiese că părțile au căzut de acord să prelungească valabilitatea vechiului contract de muncă, iar după 31 octombrie, să înceapă negocierile pentru cel nou. 

Pentru plata salariilor, patronatul s-a angajat să respecte data de 15 octombrie, când va face plățile în contul lunilor august și septembrie. Nu s-a căzut de acord asupra plății indemnizațiilor. Compania dorește să le eșaloneze după data de 14 octombrie, până la sfârșitul anului, în vreme ce sindicatul solicită acordarea a 80% din drepturi în termen de 10 zile. 

Conflictul de muncă dintre sindicat și companie a rămas deschis. Liderul sindicatului, Ion Butan, a fost informat, la negocieri, de directorii lui Self Invest Maritime, că firma a achitat datorii de 6 milioane dolari pe baza transporturilor efectuate cu cele 11 nave. Întrebarea este: de ce nu au fost achitate întâi diurna de străinătate și salariile echipajelor, care se ridică la circa 700.000 dolari? Sau poate echipajele nu sunt bune decât să muncească pentru acoperirea "găurilor" făcute de prostul management al unor armatori și firme de shipping? (10 octombrie 1996) 

Istoria unei tentative de abandon 

Nava "Oscar Acrux" (fostă Voroneț") se află în rada portului japonez Fujairah. A sosit în data de 20 septembrie 1996 și își așteaptă noul patron. Până pe 11 septembrie, s-a aflat în exploatarea firmei Oscar. După această dată, armatorul, Navrom, a preluat-o pentru a o închiria într-un nou contract de bare-boat. 

Conform unei înțelegeri, viitoarea companie de shipping care preia nava urmează să plătească, în contul firmei Oscar, o restanță de 50.000 dolari către echipaj, urmând să se regleze această cheltuială cu cele efectuate de Oscar (pentru alimentele și combustibilul de la bord, pentru asigurarea navei până la sfârșitul anului etc.). 

Când Oscar a anunțat Compania Navrom că i-a pus la dispoziție nava, în rada portului Fujairah, la bord se mai afla hrană pentru 20 de zile și combustibil pentru alte 15 zile. 

Navrom a trimis firma Oceanic, care urma să preia nava, la bordul acesteia. Reprezentanții ei s-au documentat la fața locului, și-au făcut socotelile și, în final, nu au luat nicio decizie. 

O tragedie evitată 

Între timp, pe navă, combustibilul s-a terminat. Prin intervenția companiei Oscar, agentul a mai acordat 15 tone de combustibil, pe datorie, în data de 6 octombrie. Lucrurile au rămas, însă, nelămurite. Navrom nu a luat nicio decizie, nava continuând să stea în ancoră, iar combustibilul și alimentele s-au împuținat. 

Pe 23 octom­brie, noul comandant trimis de Navrom a dat ordin să se coboare bărcile la apă. Mai aveau combustibil pentru două ore.

S-a telefonat la Sindicatul Liber al Navigatorilor: "Vom abandona nava. Am fost lăsați fără combustibil. Nu mai avem nici alimente". 

SLN a cerut să nu se recurgă la acest gest. Abandonul înseamnă pierderea navei. Primul care pune piciorul pe ea devine noul său proprietar. Ar fi o tragedie. Vinovați ar fi considerați navigatorii, nu armatorul Navrom, care a lăsat nava de izbeliște. În plus, dacă coboară de pe navă, echipajul nu își va primi drepturile cuvenite, circa 90.000 de dolari. Oamenii s-au lăsat convinși și au rămas la bord. 

SLN a alertat Navrom-ul. Directorii companiei au început să caute soluții pentru aprovizionarea navei și punerea ei în siguranță. 

Numeroase semne de întrebare 

Acest caz, care ar fi putut conduce la abandonarea și pierderea navei, ridică numeroase semne de întrebare asupra managementului companiei Navrom. 

Se știe că aceasta a dat 11 nave în bare-boat firmei Self Invest Maritime, nave bune, și n-a luat nicio măsură pentru rezolvarea situației disperate în care se află echipajele lor. Mai mult, Navrom mai are, în management propriu, o singură navă, "Râureni", iar echipajul acesteia este neplătit de șase luni. 

Se pune întrebarea firească: ce fel de management este acesta? Ce fac cei 200 de funcționari ai companiei? Chiar nu reușesc să asigure buna exploatare a singurei nave pe care o mai au? Sau, poate, tocmai pentru faptul că sunt prea mulți, nu merg lucrurile bine? (25 octombrie 1996)