Microrezervaţia are nevoie de sponsorizare! „Nu avem voie să dăm hrană animalelor care nu sunt în inventarul nostru”

2129
2
Microrezervaţia din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa este, cu siguranţă, locul în care se poate merge cu toată familia şi unde veţi avea ocazia de a vă reconecta cu natura, toate acestea, într-o oază de linişte întinsă pe suprafaţa a aproximativ şase hectare.

Aproape că nu există familie care să nu aibă cel puţin un copil și care să nu fi trecut măcar o dată, pragul microrezervaţiei, patrimoniul acesteia cuprinzând avifaună acvatică (pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbătice), avifaună terestră (păuni, fazani) şi diferite mamifere (cerbi lopătari, căprioare, zebre). Desigur, animăluţele şi păsările întâlnite sunt foarte multe, noi am menţionat doar câteva. Zilnic, mai ales în perioada estivală, acest spaţiu este vizitat de mii de persoane, atât localnici, cât şi turişti, toţi dornici să admire flora şi fauna specifică zonei Dobrogei. Potrivit directorului instituţiei, Iulian Călin, toate aceste suflete îşi măresc numărul lună de lună, iar familiile lor devin, astfel, mult mai numeroase. De exemplu, la acest moment, cei 13 cai confiscaţi în urmă cu circa doi ani, de la Mangalia, nu mai sunt 13, ci 17, pentru că, între timp au avut loc patru fătări. Apoi, luna aceasta, complexul muzeal a primit alţi cinci ponei, confiscaţi de Poliţia Locală, împreună cu Poliţia Animalelor, pe care s-au oferit să îi găzduiască 45 de zile şi să îi ţină în carantină. După expirarea acestui timp, proprietarii au la dispoziţie un termen de 30 de zile, în care trebuie să demonstreze cu acte că animalele le aparţin şi să achite amenda dată de Poliţia Animalelor.

„Aceste animale au fost aduse de pe plajă, unde se înregistrau peste 45 de grade la nivelul nisipului şi se făceau poze cu ei. Poneiul nu este cămilă, este ponei. Nu rezistă la astfel de temperaturi. Desigur, dacă proprietarii nu ne caută, noi facem formalităţile pentru a avea grijă de ei, pe viitor. Bineînţeles că animalele trebuie să urmeze un program cu specialistul nostru, să vedem care dintre ei sunt mai blânzi, pentru că am observat că doi au tendinţa de a muşca. Pe plajă erau obişnuiţi să fie biciuiţi, noi le dăm să mănânce, îi mângâiem, îi periem în fiecare zi, iar fetele noastre le-au pus chiar şi fundiţe”, ne-a mărturisit directorul.
 

Partea proastă este că, între timp, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii are nevoie de o sponsorizare pentru hrana lor, pentru că, din păcate, legea nu le permite să hrănească animalele salvate. „Nu avem voie să le dăm hrană animalelor care nu sunt în inventarul nostru şi pentru asta căutăm sponsorizări, să suplimentăm hrana. Avem cei 17 cai şi cei cinci ponei. Toţi mănâncă şi nu avem cum să nu îi îngrijim”, a precizat directorul.

Tigri bengalezi nu pot fi aduşi la Constanţa

Deci, efectivul de animale al microrezervaţiei continuă să se mărească. „Acum, de exemplu, am primit şi un pui de vulpe, care se află, momentan, sub supraveghere medicală. Era cu plăgi multiple şi plină de pureci şi căpuşe, ea fiind recuperată din magazia unui gospodar. Omul ne-a anunţat, îi era teamă să intre peste ea. A fost prinsă, iar medicul nostru i-a administrat un tratament de hidratare, că să o pună pe picioare şi acum se află într-un ţarc separat, lângă cânii dingo. Între timp, am adus şi doi pui de şoimi pe care îi îngrijim, dar pe care îi vom elibera când se simt mai bine, pentru că este păcat să ţii un uliu sau un şoim într-o cuşcă. De asemenea, am dat o pereche de alpaca, nişte porci pecari, raţe şi gâşte grădinii zoologice din Brăila. Din păcate, noi aveam deja ce ne puteau ei oferi, deci nu am luat nimic de la ei”, a declarat directorul, pentru „Cuget liber”.

El a precizat că oferta cea mai interesantă au primit-o din partea partenerilor ucraineni, care, în semn de mulţumire, că le-au primit delfinii şi leii de mare, doreau să aducă la Constanţa 2-3 tigri bengalezi. 


Din păcate, pentru astfel de animale este nevoie de un spaţiu foarte mare, pentru că este vorba despre nişte prădători mari, plus personal specializat, ori noi nu avem aşa ceva.
 

De fapt, a adăugat directorul, în microrezevaţia de la malul mării, cel mai fioros animal este un jder sau o vulpe, ori un câine dingo, care sunt chiar foarte blânzi. Deci, este necesar alt personal, alt tip de hrană. „Noi, în schimb, avem în vedere alt proiect, «Dobrogea sălbatică» şi vrem ca parcul zoo, împreună cu parcul dendrologic şi cu grădina botanică pe care o avem în plan, să prezerve mai multă faună şi floră din arealul dobrogean”, a subliniat Iulian Călin. Managerul a declarat că, la ora actuală, cel mai dificil animal de îngrijit, atât pe timpul verii, cât şi pe timpul iernii, dar şi cel mai periculos, este zebra, deoarece este foarte îndărătnică, muşcă şi loveşte cu copita şi este foarte greu de stăpânit



Pagina a fost generata in 0.3051 secunde