Panică sau prevenţie? Ce trebuie să facem în caz de război

1148
Asistăm de aproape două săptămâni la un război crunt, chiar la graniţele ţării noastre, război care face victime în rândul populaţiei şi care a determinat mii de familii să îşi părăsească locuinţele bombardate să fugă pentru a se salva. Nimeni nu ştie dacă războiul va ajunge şi în România, dar este firesc să ne gândim dacă noi suntem pregătiţi pentru aşa ceva şi dacă ştim ce avem de făcut în caz de atac. Autorităţile ne liniştesc şi susţin că au totul sub control şi că populaţia nu trebuie să îşi facă griji.

Deşi perspectiva unui război era aproape imposibil de imaginat în urmă cu câteva zile, iată că tragedia din Ucraina îi pune pe gânduri şi pe constănţeni. Mulţi sunt îngrijoraţi că situaţia, după cum se vede, greu de anticipat şi stăpânit, s-ar putea agrava şi că luptele ar putea ajunge şi în zona noastră. Unii au început să îşi facă provizii, alţii îşi pregătesc documentele să plece în străinătate. Autorităţile sunt reţinute cu declaraţiile în această perioadă şi transmit doar mesaje de liniştire a populaţiei. Există însă planuri concrete şi strategii pentru astfel de situaţii, chiar dacă până acum nu au fost niciodată puse în aplicare şi sperăm să nu fie vreodată folosite.



În primul rând, trebuie să ştim că, în caz de atac aerian, vor fi puse în funcţiune sirenele, care au tot fost testate în perioada dinainte de pandemie. Acestea au semnificaţii diferite, în funcţie de cât timp sună. Semnalul „Prealarmare Aeriană” se compune din trei sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din trei sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele. Semnificația acestui semnal este de prevenire a populației despre apariția pericolului imediat de lovire a obiectivului, respectiv localității.



Sirenele care dau alarma

Semnalul „Alarmă Aeriană” se compune din 15 sunete a patru secunde fiecare, cu pauză de patru secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a două secunde fiecare, cu pauză de două secunde între ele. Semnificația alarmei este de prevenire a populației despre apariția pericolului imediat de lovire a obiectivului, respectiv localității. De asemenea, există şi semnalul de „Încetare a alarmei”, care se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de două minute. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut. Semnificaţia este de înştiinţare a populaţiei despre faptul că pericolul a trecut.

Doar câteva localităţi au adăposturi

În situaţia unui atac aerian, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă recomandă oamenilor să meargă în adăposturi. Lista completă a locaţiilor unde se află acestea este disponibilă pe site-ul IGSU. Potrivit datelor ISU, în municipiul Constanţa sunt 72 de adăposturi anti-aeriene, iar în restul judeţului alte 40. În municipiul Mangalia, sunt nouă buncăre, din care unul în incinta şantierului naval, în Eforie Nord este un singur adăpost, la subsolurile blocurilor ANL, în Ovidiu, de asemenea, este doar un adăpost, pe DN2A, la Km 202. În localitatea Techirghiol, sunt însemnate alte 14 buncăre, 11 sunt în localitatea Cernavodă şi patru în localitatea Valu lui Traian.



Apă, medicamente şi documente de identitate

Cum autorităţile nu sunt dispuse să dea declaraţii despre cum ar trebui să fie pregătită populaţia în cazul în care luptele armate ajung în zona noastră, am întocmit o listă cu lucrurile pe care ar trebui să le facem în astfel de situaţie. Primul sfat este să ne depărtăm de perimetrul de conflict, să ne adăpostim într-un subsol şi să ne informăm din surse sigure, precum cele ale Guvernului şi autorităţilor locale. Este indicat să ne facem provizii, în primul rând de apă îmbuteliată şi de mâncare ambalată. Un astfel de bagaj, făcut la urgenţă, ar trebui să conţină şi bani cash şi medicamente, pansamente sau alte produse de igienă. Ar trebui să avem la îndemână documentele de identitate, precum certificatul de naştere, buletinul, paşaportul, certificatul de căsătorie, orice poate să ne servească pentru a ne dovedi identitatea.



Pagina a fost generata in 0.3974 secunde