Rămânem fără plaje

Institutul de Cercetare și Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" este angrenat în numeroase proiecte ce vizează monitorizarea și protecția Mării Negre. Cercetătorii institutului verifică periodic calitatea apei de îmbăiere, dar și stocul de pești și gradul de eroziune costieră. Despre toate acestea vă prezentăm un interviu în exclusivitate cu directorul INCDM, ing. Simion Nicolaev.

- Conform rapoartelor, calitatea apei de îmbăiere este foarte bună. Este așa peste tot?
- În comparație cu situații de acum 20 de ani nu mai sunt probleme atât de mari, dar această ușoară îmbunătățire a calității apei și de refacere a biotei nu este un proces liniar. Mai sunt zone în care se înregistrează niveluri ridicate ale hidrocarburilor. De exemplu, în zonele de îmbăiere unde circulă skyjet-urile se înregistrează concentrații ridicate de hidrocarburi poliaromatice, chiar și de o sută de ori mai mari decât valoarea similară a indicatorului undeva la 15 metri adâncime. De aceea noi am propus și susținem ca astfel de activități de relaxare să se producă în locuri bine definite și să nu fie peste tot.

- Mai are Marea Neagră pește?
- Ca urmare a situației ecologice precare la care a ajuns la un moment dat, mediul marin și verigile lanțului trofic au avut de pătimit. Atât din cauza înrăutățirii calității apei și a alterării habitatelor importante precum habitatul de reproducere, dar mai ales din cauza supra-pescuitului și în special a anumitor stocuri de pești din Marea Neagră. Deja este de notorietate că nu mai este hamsie așa cum a fost odată, stavrid, lufar, dar nici specii mai rare precum sturionii, calcanii. Totuși, s-a observat că speciile cu ciclu scurt de viață încep ușor să revină, nu chiar la nivelele așteptate, dar în timp lucrurile se vor stabiliza, dacă nu apar alte elemente disturbatoare.

- Algelor pare să le priască totuși acest mediu.
- Da, dezvoltarea algelor a reapărut ca fenomen firesc de aproximativ 12 ani, pentru că până atunci am avut acea înflorire algală care se știa sub numele de mareea roșie, cu alge microscopice. Este adevărat că asistăm la procese de dezvoltare explozivă a algelor în perioada asta de vară, în mare măsură legată de faptul că totuși apele au un conținut destul de ridicat de nutrienți încă, deși nivelul a mai scăzut. Dar ele nu sunt dăunătoare, chiar dimpotrivă. Eu sunt un consumator de alge marine, sigur, nu din Marea Neagră.

- La un moment dat se vor putea consuma și algele din Marea Neagră?
- Evident. Eu nu văd nici un impediment. Noi lucrăm deja în acest sens cu Facultatea de Farmacie de la Universitatea "Ovidius" și avem proiecte și rezultate deosebit de interesante. Este vorba despre apa de gură obținută din principii active din alge și din alte produse, care pare eficientă. Urmează testele clinice, care, din păcate, sunt un proces de durată.

- Cu eroziunea costieră cum mai stăm?
- Procesul de eroziune va fi continuu și greu de oprit. Este un proces dinamic, aici lucrurile pot fi influențate de câteva lucruri în fond naturale. Plajele litoralului românesc au fost create prin materii și energie aduse de fluvii și cu energia produsă de mare, născându-se acest cordon litoral. Modificările echilibrului deja stabilit de ani de zile va duce, fără discuții, cu siguranță, la modificări importante asupra configurației coastei. Însă atâta timp cât Dunărea nu mai aduce nici jumătate din sedimente, iar elemen-tele mecanice și dinamice, valuri, curenți, se manifestă în mod activ, dacă mai adăugăm și factorii climatici, se accelerează și procesele de erodare. Problema este foarte complicată și foarte complexă. Acum se lucrează la un plan pentru toată zona costieră și care nu abordează numai problemele plajelor ci și ale falezelor. Printre soluții ar fi construirea de diguri perpendiculare pe mal, cu capete unite prin diguri submerse, care să devină capcane de sedimente. De asemenea, ar fi combinații de astfel de sisteme de diguri, dublate de nisipări pe plajă sau chiar terase. Se speră să se obțină finanțare la anul pentru acest proiect.