După ani de zile în care a semnalat stadiul deplorabil în care se află Moscheea Regală „Carol I” din Zona Peninsulară, iată că rugile Muftiatului Cultului Musulman din România au fost, în sfârşit, ascultate. Edificiul va fi reabilitat cu ajutorul Primăriei Constanţa, proiectul având valoarea de opt milioane de euro.
Luna aceasta, Muftiatul Cultului Musulman din România a primit o veste bună de la municipalitate: moscheea va fi reabilitată după 115 ani de la ridicarea ei, cu sprijinul primarului Constanţei, Vergil Chiţac, căruia îi sunt profund recunoscători. „Moscheea a fost construită de regele Carol, în anul 1910, şi, iată, după 115 ani, ea va reveni la aspectul de odinioară. Zilele trecute, am avut o discuţie cu edilul şi cu echipa de proiectanţi, valoarea proiectului fiind de aproximativ opt milioane de euro. Banii de proiectare i-am obţinut de la Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, iar reabilitarea acestui simbol al Constanţei se va face de către municipalitate. Este o veste foarte bună pentru noi şi sperăm ca lucrările să înceapă în 2025. La acest moment, obiectivul este deschis publicului, se oficiază slujbele, dar când sunt ploi, automat, sunt infiltraţii şi, la fel cum este afară, este şi înăuntru. Cred că domnul Chiţac este printre puţinii primari care reabilitează obiecte de patrimoniu ale municipiului, ceea ce este foarte important. Totodată, noi considerăm că, dacă Moscheea «Carol» a fost ctitorită de la A la Z de către regele Carol, era firesc ca şi reabilitarea ei să fie făcută de partea română. Partea turcă, în limita posibilităţilor, vine şi reabilitează monumentele rămase de pe timpul Imperiului Otoman, cum ar fi Geamia «Hunchiar». Aceasta va reveni la forma iniţială cu sprijinul Guvernului turc, prin asociaţia „Tika”. Lucrările vor începe tot anul viitor”, a declarat muftiul Iusuf Muurat, pentru „Cuget liber”.

Reamintim că, în ceea ce priveşte moscheea, aceasta are mari probleme, cu structura de rezistenţă, cu igrasia, pereţii scorojiţi etc. „De fiecare dată când plouă, plouă şi înăuntru, la fel ca afară. Din păcate, din fondurile pe care le avem noi, nu putem face acest lucru. Este afectată structura de rezistenţă şi sunt mai multe aspecte tehnice pe care le-au constatat specialiştii în proiectul pe care l-au făcut. Pentru cei care nu cunosc istoria moscheii, aceasta a fost construită pe locul unei vechi moschei. Ca urmare, lucrările nu sunt chiar atât de simple", a adăugat muftiul. Frumosul edificiu, construit în Piaţa Ovidiu, din ordinul regelui Carol, s-a ridicat pe locul unui alt edificiu, între anii 1910 - 1913.
Geamia „Hunchiar” este inclusă pe lista monumentelor istorice din România
Tipologia sa a adoptat pe rând, aspect balcanic (pridvor de lemn, straşină cu saciak, olană, predominanţa plinului), un model derivat din planimetria sanctuarului Kaaba (Casa lui Allah, spre care se orientează zilnic cele cinci rugăciuni canonice). Construcţia se compune din două părţi: o curte interioară cu două portițe, în care credincioşii se pot adăposti şi unde îşi pot începe rugăciunea şi moscheea propriu-zisă, a cărei suprafaţă totală este de 450 m.p., numai înălţimea cupolei având 25 de metri. Construcţia este de piatră şi cărămidă, exceptându-se cupola şi minaretul, care sunt din beton armat. Vârfurile cupolei şi minaretul sunt acoperite de aramă aurită, iar pereţii interiori au fost ornamentaţi cu versete din Coran pe fonduri aurit, afectate, şi ele, de trecerea timpului.

Geamia „Hunchiar” a fost ridicată şi mai devreme, în anul 1868, în timpul stăpânirii otomane în Dobrogea şi îmbină elemente de arhitectură islamică tradițională cu influențe balcanice, fiind construită din piatră și cărămidă locală. Monumentul este format dintr-o sală de rugăciune, un minaret și o curte interioară, minaretul având o înălţime de aproximativ 24 de metri. De aici, se poate admira o panoramă spectaculoasă asupra orașului și a portului Constanța. La ora actuală, geamia este inclusă pe lista monumentelor istorice din România și atrage anual mii de turiști, care sunt interesați atât de arhitectura sa unică, cât și de istoria multiculturală a regiunii. Altfel spus, nu este doar un monument religios, ci și un simbol al istoriei și diversității culturale, făcând parte din moștenirea valoroasă a orașului.