World Vision trage un semnal de alarmă: Pentru un sfert dintre copii, masa primită la școală e tot ce mănâncă într-o zi

5912
World Vision trage un semnal de alarmă: Pentru un sfert dintre copii, masa primită la școală e tot ce mănâncă într-o zi - world-vision-coppii-flamanzi-1713444926.jpeg

Articole de la același autor

Programul Naţional ”Masă Sănătoasă” (PNMS) a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unităţi şcolare selectate, în primul semestru al anului şcolar 2023-2024, arată un studiu realizat de World Vision România.


Peste 60% dintre şcolile beneficiare au ales să le ofere copiilor pachet alimentar (sandvici). Pentru aproape un sfert dintre copiii înscrişi în PNMS, mâncarea primită de la şcoală este singura masă dintr-o zi, relevă studiul.


Studiul ”Sunt hrăniți destul copiii României? Masa la școală și masa acasă” reprezintă prima analiză în profunzime a modului în care copiii din zonele defavorizate ale României sunt hrăniți atât în familie, cât și în școală. Studiul are un eșantion de 100 de școli (aproximativ o treime dintre școlile beneficiare).


Sondajul a fost făcut și în rândul părinților beneficiari indirecți (părinții/tutorii copiilor), iar eșantionul este de peste 400 respondenți.


La nivel de unităţi şcolare, în unul din cinci cazuri (20%) au fost menţionate probleme şi dispute între copii. Faptul că într-o unitate şcolară doar o parte dintre copii primesc masă, pe care o servesc în clasă împreună cu alţi copii care nu primesc, generează tensiuni şi dificultăţi de înţelegere, etichetări şi frustrare, mai ales în cazul elevilor din ciclul primar.


Studiul mai arată că, în cazul unuia dintre patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiţi să renunţe la masă în favoarea celor mari sau a adulţilor care muncesc.


”Copiii noștri nu sunt hrăniți suficient”


”Acest studiu ne arată clar realitatea în ceea ce priveşte modul în care copiii noştri sunt hrăniţi, acasă şi la şcoală. Iar realitatea este una alarmantă. Facem un apel către toate autorităţile cu atribuţii în domeniu, de la educaţie, sănătate, agricultură, fonduri, cât şi la societatea civilă pentru a gândi împreună măsuri integrate în domeniul nutriţiei.


Copiii noştri nu sunt hrăniţi suficient şi, cu siguranţă, nu suficient de nutritiv. Pe lângă politici publice, este extrem de important să se urmărească şi procesul de implementare, fiindcă ceea ce este scris în documente, prin ordine de ministru, nu ajunge întotdeauna să fie şi implementat corect la firul ierbii, după cum a demonstrat acest studiu.


Noi am decis să extindem programul «Pâine şi Mâine» pe care-l desfăşurăm deja în 33 de sate şi care oferă, printre altele, o masă caldă zilnic pentru 1.500 de copii din ciclul primar. După cum arată şi studiul, masa caldă de la şcoală reprezintă o necesitate imediată pentru aceşti copii din medii defavorizate”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundaţiei World Vision România.


În primul semestru al anului şcolar 2023-2024, Programul Naţional ”Masă Sănătoasă” a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unităţi şcolare selectate.


La nivel naţional, 9% dintre şcolile incluse în eşantion au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering şi aproape două treimi dintre şcolile beneficiare (63%) PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar.


În ceea ce priveşte conţinutul ”mesei sănătoase” din cadrul programului guvernamental, studiul World Vision România arată că pachetul alimentar, care este opţiunea implementată de majoritatea şcolilor din program, constă, de cele mai multe ori, într-un sandvici însoţit de o băutură răcoritoare/apă sau iaurt şi un produs dulce de patiserie.
Unu din cinci copii merge la culcare fără să mănânce


De asemenea, 70% dintre părinţii intervievaţi şi 36% dintre cadrele didactice din şcolile unde se implementează PNMS consideră că 15 lei este o sumă prea mică pentru o masă consistentă acordată copiilor în fiecare zi.


64% dintre reprezentanţii şcolilor incluse în procesul de evaluare apreciază că frecvenţa şcolară a copiilor s-a îmbunătăţit după introducerea PNMS. Probabilitatea acestei aprecieri pozitive creşte cu 18% în cazul şcolilor care oferă masă caldă în regim propriu.


Pentru cea mai mare parte dintre şcolile beneficiare (77% dintre ele), PNMS a avut un grad ridicat de dificultate, implementarea programului nefiind precedată de o pregătire a unităţilor şcolare de a oferi masă caldă copiilor prin asigurarea unor spaţii adecvate sau de estimare a capacităţilor la nivel local de a identifica firme specializate în acest sens.


Lipsa spaţiului şi dotărilor necesare preparării mesei a făcut ca procesul de externalizare a PNMS să fie aproape general (91%), alocarea financiară diminuându-se prin costuri suplimentare aferente externalizării (transport, profit, ambalare etc.).


Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă. Probabilitatea de a nu mânca micul dejun acasă creşte semnificativ statistic odată cu vârsta copilului, majoritatea copiilor din zone defavorizate ajungând la şcoală în clasele terminale ale ciclului gimnazial fără să mănânce. Principalul argument oferit de părinţi pentru această situaţie este lipsa banilor pentru achiziţionarea de alimente necesare pregătirii pentru micul dejun.


În plus, 30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre aceşti copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. Probabilitatea de a nu servi prânzul acasă creşte odată cu vârsta copilului, de la 24% pentru copiii înscrişi în clasa I, până la 43% pentru copiii înscrişi în clasa a VIII-a. Principala justificare oferită de către părinţi pentru faptul că nu se serveşte prânzul acasă pentru copil este masa primită la şcoală. De asemenea, 43% dintre părinţi declară că nu au bani suficienţi pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului.


Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina.


Două treimi dintre copiii din medii defavorizate ai căror părinţi au participat la sondaj (62%) obişnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%), fructe, lactate sau snack-suri. Mai mult de jumătate dintre copiii din aceste medii nu au un program de masă regulat, nu au obiceiuri alimentare stabile, comportamentul alimentar fiind unul dezorganizat şi conjunctural (mănâncă atunci când au ce).


Ce mănâncă copiii


Baza alimentară a meselor pentru aceşti copii este formată din paste făinoase şi cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic. Doar un sfert dintre aceşti copii (24%) mănâncă zilnic fructe şi legume proaspete, peştele este extrem de rar în alimentaţia copiilor (de unde un potenţial deficit de vitamina D), mezelurile şi produsele din carne procesate au o prezenţă dublă în meniul zilnic al copiilor în comparaţie cu carnea neprocesată, doar 8% dintre copiii (unul din doisprezece) din aceste medii mâncând carne zilnic în familie.


Probabilitatea de a nu lua cina în familie scade odată cu creşterea în vârstă a copilului, copiii de vârstă şcolară mică (ciclul primar) fiind statistic mult mai probabil să se afle în această situaţie decât copiii din ciclul gimnazial. Pentru majoritatea copiilor (51%), cina reprezintă principala masă a zilei.


Principalele argumente oferite de către părinţi pentru care copiii nu mănâncă masa de seară au în vedere lipsa banilor pentru achiziţia de alimente. În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiţi să renunţe la masă în favoarea celor mari sau a adulţilor care muncesc.


Apel public pentru înscrierea şcolilor în programul ”Pâine şi Mâine”


În acest context, World Vision România lansează primul apel naţional de înscriere a şcolilor în programul ”Pâine şi Mâine”. Astfel, orice școală care îndeplinește criteriile va putea face parte din programul “Pâine și Mâine” în anul școlar 2024-2025, în limita fondurilor disponibile. Depunerea proiectelor se face până în 15 mai, accesând link-ul: https://worldvision.ro/depunere-proiecte-paine-si-maine/


Scopul principal al apelului constă în acordarea unui grant nerambursabil dedicat implementării unui program naţional de tip ”Şcoala după Şcoală”, pentru organizarea de activităţi remediale, în vederea recuperării deficitului de învăţare cauzat de gradul de vulnerabilitate constatat, independente de şcoală sau elev, activităţi destinate exclusiv elevilor înscrişi în învăţământul simultan. Apelul este deschis pentru proiecte ”Şcoală după şcoală” depuse de şcoli din mediul rural, din judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău, Neamţ, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Dâmboviţa, Teleorman, Constanţa, Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinti, care au organizate clasele din ciclul primar exclusiv în regim simultan în anul şcolar 2024-2023.


World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 de judeţe.




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3995 secunde