Cine plătește taxa pe boală și cine este scutit: „Este discriminatoriu, încalcă drepturile de asigurat”

Concediile medicale pentru gripă, răceală, pneumonie, gastroenterită, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială sau carantină vor fi impozitate suplimentar cu 10% din indemnizațiile primite. Asta după ce a fost publicată în Monitorul Oficial noua formă a Ordonanței de Urgență care stabilește taxa pe boală.

Modificată pentru a treia oară, supraimpozitarea cu 10% a concediului medical, decisă anul trecut prin OUG, va fi aplicată celor care primesc concediu medical pentru bolile obișnuite, carantină și pentru reducerea cu 25% a duratei normale de lucru, adică cod 01, cod 07 și cod 10. Aceste prevederi au intrat în vigoare la 12 aprilie 2024, odată cu publicarea OUG 34/2024 în Monitorul Oficial.

Concediul medical, o necesitate sau un moft?

Mai exact, vorbim de afecțiunile pentru care se dau cele mai multe concedii medicale precum afecțiuni respiratorii, afecțiuni digestive, afecțiuni renale și urinare, afecțiuni dermatologice, afecțiuni musculo-scheletice, afecțiuni endocrine, afecțiuni cardiace sau afecțiuni ale sistemului nervos. În primul trimestru al lui 2024, au fost acordate 425.791 de concedii medicale în baza codului 01 (Boală obișnuită), conform datelor CNAS.

Președintele Asociației Medicilor de Familie București - Ilfov, dr. Sandra Alexiu, a explicat recent că medicul decide durata concediului medical în funcție de starea și nevoile de vindecare ale pacientului.

„Concediul medical este un document care reprezintă o colaborare între medici și pacient. Concediul se eliberează pentru că e nevoie, se întâmplă uneori să le solicit pacienților concediu, să le ofer concediu medical și aceștia să refuze. Sunt o mulțime de boli care duc la incapacitate temporară de muncă“, a spus dr. Sandra Alexiu.

La rândul lui, Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, consideră că această taxă este discriminatorie și că nu va economisi bani de la bugetul statului, pe termen lung.

„Este discriminatoriu, încalcă drepturile de asigurat, este anapoda să pui contribuții la asigurare din despăgubiri pentru contribuții la asigurare“, spune Vasile Barbu. Acesta a adăugat că taxa pe boală va fi atacată la Avocatul Poporului, notează adevărul.ro

„Doar 35% dintre concedii vor fi scutite, restul de circa 65% nu vor fi scutite. Afectează în mare măsură pe cei mai mulți dintre pacienți, chiar și pe cei care au boli cronice, pentru că sunt pacienți activi“, spune președintele Asociației pentru Protecția Pacienților.

Încercând să economisească, statul român ar putea plăti mai mult mai târziu. „Cu alte cuvinte, este o mare păcăleală ultima Ordonanță, și este prezentată ca un avantaj. Statul va plăti mai mult mai târziu, te-ai aștepta ca măsurile pe care le adoptă să fie bine motivate, bine fundamentate, să aibă studiu de impact. Este revoltător!“, completează reprezentantul pacienților.

Începând cu 1 ianuarie anul acesta, toate concediile medicale au fost impozitate suplimentar cu 10%. Motivul? De la 870 de milioane de lei pe an, cât a plătit statul pentru concediile medicale eliberate înainte de pandemie, acum s-a ajuns la plata a 6 miliarde de lei. O sumă enormă, spun oficialii din Guvern, care au încercat să mai strângă cureaua și să mai aducă niște bani la buget. Bani luați însă din buzunarele bolnavilor.

Până în luna ianuarie a acestui an, un angajat care se afla în concediu medical primea 75% din salariul brut. Asta, după ce i se rețineau contribuțiile la asigurări sociale și impozitul pe venit. La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Guvernul a decis introducerea unei noi taxe: este vorba despre impozitarea cu încă 10% a concediilor medicale. Banii reprezintă contribuția la sănătate din indemnizația primită, iar decizia a fost luată odată cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare. Practic, atunci, guvernanții au făcut un calcul și și-au dat seama că în anul 2023 au decontat mult prea multe concedii medicale raportate la numărul de angajați.

Ce boli sunt considerate obișnuite

Codul 01 - Boală obișnuită, CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) include o serie de afecțiuni generale, cum ar fi:

⦁ Afecțiuni respiratorii (gripă, răceală, pneumonie etc.)

⦁ Afecțiuni digestive (gastroenterită, ulcer gastric, colecistită etc.)

⦁ Afecțiuni renale și urinare (infecții urinare, litiază renală etc.)

⦁ Afecțiuni dermatologice (eczeme, psoriazis, dermatită etc.)

⦁ Afecțiuni musculo-scheletice (dureri de spate, artrită, entorse etc.)

⦁ Afecțiuni endocrine (diabet zaharat tip 2, hipotiroidism etc.)

⦁ Afecțiuni cardiace (hipertensiune arterială, angină pectorală ușoară etc.)

⦁ Afecțiuni ale sistemului nervos (nevralgii, migrene, dureri de cap etc.)