Unele femei au prezintă lactație chiar și în afara sarcinii sau a perioadei de alăptare. Deși este o afecțiune destul de des întâlnită, ea poate fi periculoasă și poate trăda boli grave. Despre cum apare aceasta și cum poate fi tratată, am stat de vorbă cu dr. Amalia Costea, medic specialist endocrinolog în cadrul Centrului Medical MEDSTAR 2000, din Constanța.
- Publicitate -
- Ce este, de fapt, această lactație?
- Galactoreea reprezintă secreția de lapte la nivelul sânului în afara perioadei de alăptare. Cel mai adesea se datorează unui exces de secreție de prolactină la nivelul hipofizei. Prolactina este un hormon esențial fiind necesar producerii și menținerii secreției lactate. Deși de obicei galactoreea apare la femei, ea poate fi prezentă și la copil sau chiar la sugar.
- Este secreția respectivă lapte?
- Aspectul galactoreei poate varia de la alb ca laptele și atunci este vorba de lapte, la galben-verzui, aspect ce apare în afecțiunile fibrochistice benigne, poate fi transparentă sau purulentă și chiar sangvinolentă, situație care cel mai adesea se asociază cu cancerul mamar.
- Când apare această secreție?
- La femei, galactoreea poate fi determinată de stimularea excesivă a glandelor mamare, medicamente, tulburări ale hipotalamusului, tulburări ale glandei pituitare. Singurele situații fiziologice normale de secreții ale sânului sunt: secreția de la sfârșitul primului trimestru de sarcină, secreția după avort în lună mare, secreția lactată propriu-zisă care se instalează la două - cinci zile de la naștere. Galactoreea datorată hiperprolactinemiei se poate asocia cu hipotiroidismul, ovarul polichistic virilizant sau acromegalia. Din punct de vedere clinic, se asociază cu tulburări de ciclu menstrual până la amenoree, adică lipsa menstrei pe o perioadă de minimum șase luni, care, cel mai adesea, este secundară, apărând în urma tratamentului cu contraceptive orale sau după sarcină, dar poate fi primară când hiperprolactinemia este din adolescență și pacienta nu are menstruație. Alte semne însoțitoare sunt cefalee și tulburări de vedere în caz de prolactinom și imposibilitatea obținerii de sarcini. De fapt, imposibilitatea obținerii de sarcini este motivul pentru care pacienta se prezintă la medic, celelalte semne fiind cel mai adesea ignorate.
- Cum produce hiperprolactinemia infertilitate?
- Secreția în exces de prolactină va inhiba eliberarea gonadoliberinelor hipoifizare, rezultatul va fi o secreție inadecvată de progesteron și estrogen. Practic, progesteronul va fi secretat în exces, el fiind implicat în obținerea și menținerea sarcinii. Insuficiența secreției de estrogen va determina lipsa ovulației și, implicit, infertilitatea. Pe scurt, prolactina în exces inhibă ovulația. La bărbați, se asociază cu disfuncția erectilă, cu lipsa dorinței sexuale cauzată de deficiența de testosteron (hipogonadismul masculin), care, de asemenea, va duce la modificări ale spermogramei și infertilitate. La nou-născuți apare din cauza nivelului ridicat de estrogen care a pătruns prin placentă în sânge.
- Infertilitatea produsă de hiperprolactinemie se poate corecta?
- În primul rând, medicul specialist trebuie să excludă situațiile fiziologice de galactoree amintite mai sus, apoi trebuie făcută o anchetă amănunțită pentru a elimina și galactoreea datorată stresului (hipoglicemia), efortului fizic excesiv, stimulării excesive a zonei mamelonare sau examinării excesive ale acestei zone, din cauza cancerofobiei. Apoi, trebuie excluse medicamentele care pot produce hiperprolactinemie, cum ar fi antidepresivele, antipsihoticele, metoclopramidul, opioidele, anticoncepționalele orale, rezerpin, metildopa, cimetidină, verapamil.
- Există și alte investigații ce trebuie făcute?
- Trebuie stabilit dacă pacienta nu prezintă alte afecțiuni endocrine asociate cu hiperprolactinemie funcțională, iar, dacă se constată o astfel de situație va fi corectată și apoi va fi dozată din nou prolactina. Trebuie verificată funcția hepatică și renală. Dacă se stabilește că hiperprolactinemia este cauzată de hipofie, se trece la evidențierea imagistică a prolactinomului (RMN hipotalamo-hipofizar). Marea majoritate a prolactinoamelor sunt microadenoame, adică sub un centimetru, care răspund la tratamentul.
- În ce constă tratamentul?
- Tratamentul este de lungă durată, de obicei până la vârsta corespunzătoare menopauzei și chiar pe durata întregii vieți, în caz de macroprolactinom. Intervenția chirurgicală este rezervată cazurilor rezistente la tratament, la microprolactinoame în caz că se refuză tratamentul medicamentos și în cazul macroprolactinoamelor dacă acestea produc fenomene compresive prin volumul crescut tumoral. Radioterapia este puțin de folos prolactinoamele fiind considerate radiorezistente. Se administrează în cazuri în care celelalte mijloace terapeutice s-au epuizat. O alternativă la radioterapie este radiochirurgia, "gamma knife surgery". Dar majoritatea microadenoamelor răspund la tratament atât prin scăderea rapidă a prolactinei și, implicit reapariția ovulației, cât și prin scăderea masei tumorale și vindecarea morfologică. Există însă o rată destul de mare de recidivă.
- Este femeia respectivă fertilă pe perioada tratamentului?
- Este important de știut este că pacienta poate rămâne însărcinată pe parcursul tratamentului dacă nu folosește metode contraceptive (altele decât anticoncepționalele orale, care sunt contraindicate) și, de asemenea, poate menține sarcina mai ales în cazul microadenoamelor. Există specialiști care recomandă oprirea tratamentului pe perioada sarcinii și urmărirea valorii prolactinei astfel încât valoarea să se mențină în limitele recomandate vârstei sarcinii. De asemenea, se recomandă RMN fără substanță de contrast și câmp vizual în caz că valoarea prolactinei este mare sau în caz de cefalee sau tulburări de vedere. Majoritatea pacientelor opresc tratamentul în momentul în care află că au obținut sarcina, chiar și fără permisiunea medicului.
- Poate recidiva microadenomul?
- Ghidul românesc spune că rata recidivei în caz de microadenom este de doi la sută și de 20 la sută în caz de miacroadenom pe parcursul sarcinii. De asemenea, ghidul susține continuarea tratamentului în special cu bromocriptină în doza minimă necesară menținerii prolactinei la valori normale corespunzătoare vârstei sarcinii. În caz de recidivă pe parcursul sarcinii și rezistență la tratamentul medicamentos se poate tenta cezariană dacă vârsta sarcinii o permite sau intervenția transsfenoidală. Nu este indicat tratamentul în cazul în care pacienta dorește să alăpteze. Nu se recomandă să alăpteze în caz de macroprolactinom. În concluzie, hiperprolactinemia este cea mai frecventă cauză endocrină de infertilitate, dar și o cauză care poate fi corectată destul de ușor cu revenirea ovulației la scurt timp de la inițierea tratamentului și cu riscuri minime pe parcursul sarcinii în caz de microadenom.
Pentru a afla mai multe informații și pentru programări, puteți apela numerele de telefon 0241/638.251, 072-MEDSTAR, 0722/574.250, 0341/174.600 și 0725/532.551.
