"Cartea vorbită" încă tace

Ultimii ani au fost martorii apariției cărților audio și pe piața românească. Audiobook-ul este binecunoscut în țări anglo-saxone și mai ales în SUA, avându-și propriul segment de piață. Succesul de care se bucură acest gen de carte în alte țări pare să fie strâns legat de stilul de viață grăbit, mulți dintre cei care și-ar dori să ia în mână un volum neavând timpul fizic să o facă. Pentru astfel de persoane, relașul oferit de timpul petrecut în spatele volanului constituind intervalul de timp în care pot să "citească", dar cu urechile, ultimele apariții din librării, sau vreun volum clasic.
Editura Humanitas a scos pe piață colecții întregi de "carte vorbită", fiind cea mai prolifică, dar și alte edituri, precum RAO, vin cu propria ofertă. Aceste CD-uri cuprind fragmente din cărți - rareori întreaga carte – citite de personalități ale culturii românești și chiar de actori profesioniști.
"Au apărut oameni care vin constant după audiobook-uri să vadă ce a mai apărut. Dar sunt foarte puțini. Sunt nereprezentativi pentru piața românească. La noi nu o să se ceară audiobook-urile până nu o să avem autostrăzi. O carte audio o asculți când te-ai urcat la Constanța la volan și până ieși din țară vrei să asculți ceva. Alții resping ideea de carte vorbită", spune Cristi Zeciu, librar la Prăvălia cu Cărți. "Comparativ cu cărțile nici nu există. Nici nu poți să introduci într-o ecuație audiobook-urile și cărțile".
În aceste condiții, investiția editurilor în cărți audio ar putea fi mai degrabă o investiție pentru viitor, în ideea că piața cărților în viitor va permite formarea unui segment pentru ele. Dacă piața cărților va evolua în acea direcție, o tradiție deja formată va fi utilă pentru promovarea "cărții vorbite". Deocamdată, însă, cu rare excepții, cărțile pe CD-uri nu au tulburat foarte mult apele. "Au fost solicitate foarte mult, la un moment dat, rețetele gastronomice ale lui Păstorel Teodoreanu, dar sunt vreo șase volume și nu au fost niciodată pe piață. Oamenii le-ar fi cumpărat sub formă de carte, dar dacă s-au făcut doar audiobook-uri, au cumpărat audiobook-uri", povestește Zeciu din experiența sa.
Pe de altă parte, "ei se laudă că vând", spune librarul, referindu-se la departamentul media al editurii Humanitas. "Dar nu știu ce înseamnă pentru ei vânzare. Când au loc târguri, de genul Gaudeamus sau Bookfest, ei se laudă că vând. Dar asta nu este reprezentativ, pentru că la târg se vine cu niște reduceri, multă lume vine și cumpără din snobism și pentru că este cool să te vadă lumea că ai mai cumpărat o carte acolo. Cum s-a vândut Manolescu, de exemplu. La Humanitas vei vedea întotdeauna cea mai mare aglomerație, iar din exterior ai senzația «mamă, fii atent ce se vinde la Humanitas»".
Prin urmare, "cartea vorbită" va rămâne în viitorul previzibil într-un con de umbră. "Nu se vând pentru că lumea nu este obișnuită să stea în mașină și să asculte cărți. Ca să nu mai spun că nu sunt integrale. Nu este toată cartea citită acolo. Nu are cum", crede Zeciu. "Ar fi o idee bună, dar unde să le asculți? Să fim serioși, acasă asculți audiobook?"