"Ar mânca tot frigiderul!"

Dacã simþiþi cã v-au copleºit pro-blemele, psihologul Alina Pandrea este de pãrere cã trebuie musai sã faceþi eforturi pentru a vã recãpãta echilibrul, cãci stresul a pus stãpânire pe viaþa dumneavoastrã. Iar efectele lui nu trebuie bagatelizate, pentru cã pot fi foarte grave. Cel mai simplu mod de a vã proteja de stres este sã învãþaþi, în primã instanþã, cum sã-i recunoaºteþi semnele ºi simptomele, lucru de care este interesatã ºi cititoarea noastrã Diana Micuþ (53 ani): "Nu vreau sã vã spun decât douã lucruri: 1. fiica mea s-a pricopsit, de vreun an ºi ceva, cu niºte vecini foarte obositori, deranjanþi. Ea e o tipã finuþã, nu poate sã le reproºeze nimic, nici mie nu-mi permite sã intervin ºi 2. la serviciu e presatã tot timpul de termene. Nu-mi place cum aratã, se plânge cã e stresatã, dar nu face nimic. Asta n-ar fi ceva deosebit dacã, probabil din cauza felului în care trãieºte, nu ar mânca non-stop. Practic, chiar ea spune, cu gura ei, cã ar mânca tot frigiderul. Sunt disperatã, nu vrea sã facã nimic, deºi se îngraºã vãzând cu ochii. Ce pãrere are psihologul despre toate astea? Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere!"

Stimatã doamnã Micuþ, urmare celor descrise de dumneavoastrã, psihologul Alina Pandrea considerã cã fiica dumneavoastrã suportã efectele stresului cotidian, în situaþia ei fiind milioane de persoane, stresul aproape cã a devenit un mod de viaþã. De aceea, recomandã tuturor celor care simt cã sunt doborâþi de frecuºurile cotidiene sã facã un prim pas în a se proteja de stres, învãþând, în primã instanþã, cum sã-i recunoascã semnele ºi simptomele. Asta, din cauzã cã organismul, corpul, dar ºi mintea omului cautã echilibrul, starea naturalã care ne permite sã funcþionãm bine, iar atunci când nu au parte de el, se rãzbunã. Aºadar, indiferent de problemele pe care le întâmpinã zi de zi, explicaþi-i fiicei dum-neavoastrã cã prioritarã trebuie sã fie propria ei stare de bine, cãci numai astfel poate da ºi randamentul dorit în ceea ce face.

În lipsa acestei stãri de bine, se instaleazã stresul, al cãrui impact mental, dar ºi fizic, este mare. "Eu urmãresc acest subiect, prin natura meseriei, ºi pot sã vã spun cã toate studiile aratã cã între 75-90 la sutã dintre oameni ajung sã cearã ajutorul medicului – la psiholog, nu se prea înghesuie, din pãcate! – din cauza stresului" – ne-a spus psihologul, care precizeazã cã stresul este, pânã la urmã, o reacþie fizicã normalã la eveni-mentele care afecteazã echilibrul psihic, pânã la o anumitã limitã el fiind be-nefic în faþa provocãrilor. Numai dacã depãºeºte un anumit punct, stresul devine cauza majorã a deteriorãrii stãrii de sãnãtate, a calitãþii vieþii, antrenând o serie de simp-tome comportamentale. Iar unul dintre aceste simptome îl reprezintã dezechilibrele alimen-tare, adicã tendinþa de a mânca, fie tot frigi-derul, cum spune fiica dumneavoastrã, fie prea puþin. Alte simptome comportamentale ale stresului sunt ºi tul-burãrile de somn (la fel, fie se doarme prea mult, fie prea puþin), izolarea, neglijarea responsa-bilitãþilor, dependenþa de þigãri, alcool, ticuri nervoase (roaderea unghiilor, bãtutul din picior).

Deºi cele mai des întâlnite cauze ale stresului sunt pro-blemele financiare, cele de familie, de serviciu, boala, acelaºi dezechilibru psihic ºi fizic îl creazã ºi vecinii gãlãgioºi sau ameninþarea termenelor. Aºadar, dacã fiica dumneavoastrã nu va dori sã discute cu un specialist, psihologul A.P. îi recomandã sã aibã o discuþie cu vecinii (care, probabil nu-ºi dau seama cã deranjeazã), iar la serviciu, dacã nu face faþã presiunii termenelor, sã solicite un alt job disponibil în schemã, care sã n-o solicite atât de mult.