"Ce-i cu atâta teatru, doar n-a murit mă-ta!"

Pentru că a rămas fără slujbă în condiții oarecum atipice, o tânără a dorit să atragă atenția asupra faptului că pierderea locului de muncă duce la o criză de identitate nu neapărat din cauza felului cum privim concedierea, cât a modului în care am fost trimiși… la plimbare!

În mod special într-o perioadă de recesiune, ca aceea în care ne aflăm, pierderea locului de muncă este o experiență traumatizantă. Asta, din cauză că nu este ușor să găsești un nou job într-o perioadă rezonabilă de timp. Șomajul poate duce la depresie, ale cărei consecințe dăinuie și după găsirea altui loc de muncă.
"La firma unde am fost angajată s-a muncit și se muncește pe rupte. De plătit, mă rog, salariile au fost cât de cât mulțumitoare, însă nu pe măsura muncii. Nimeni nu i-a bătut obrazul șefului că trage de noi în toate direcțiile, ne-am dat seama că fără muncă multă nu facem față perioadei cumplite care a cuprins lumea. Chiar dacă șeful nostru are un vocabular colorat, cu fetele a fost mai atent, se mai controla. Recunosc, am greșit o situație contabilă importantă și nu am refăcut-o. Dar cine nu greșește la muncă? Problema e că din cauza situației mele incorecte, firma se află într-un proces. Atâta i-a trebuit șefului! S-a dezbrăcat complet de caracter, a făcut o ședință cu toată lumea și m-a anunțat că sunt în preaviz. Am început să plâng în hohote, n-am avut nicio replică, nu mă așteptam la așa ceva! Șeful s-a enervat și mai tare pentru că nu m-am justificat în niciun fel, iar plânsul meu l-a scos din minți și mi-a urlat cât l-au ținut plămânii: . Nu era o noutate pentru mine limbajul lui, dar m-a durut enorm, și asta din cauză că mama mea chiar e bolnavă! De atunci, nu am mai ieșit din casă, nu pot să dau ochii cu persoane cunoscute. Cred că e ceva psihic. Îmi doresc să ies din starea asta, mai ales că mama e atât de bolnavă și are nevoie de mine! Plus de asta, trebuie să-mi caut și de muncă!" (Ioana M., 36 ani).
vvv
De regulă, atunci când ne întâlnim pentru prima oară cu cineva, o întrebare-standard sună cam așa: "Ce și unde lucrezi?". Ceea ce înseamnă că o mare parte din valoarea noastră depinde de serviciul pe care îl avem - ne-a explicat psihologul Speranța Băcana. Vrând-nevrând, el devine identitatea noastră și arată cine suntem noi, de fapt. Așa se explică de ce atunci când ne pierdem locul de muncă sau ne confruntăm cu schimbări de carieră, de multe ori simțim că ne-am pierdut valoarea, cum se întâmplă și în cazul relatat de cititoarea noastră.
Deși mulți cred că loviturile la locul de muncă se datorează aproape exclusiv unor cauze exterioare, precum dușmănie, competiție, invidie, subapreciere, specialista recomandă tuturor celor care suferă un eșec profesional să nu se izoleze, ci să discute sincer cu prietenii: "Tot ceea ce poți face după un astfel de eșec este să înveți din greșeli, pentru ca data viitoare să te descurci mai bine. Nu trebuie să depășești peste noapte eșecul suferit, lasă-ți timp să îți revii! Însă este foarte important să nu-ți pui cenușă-n cap, ci să vorbești despre ceea ce ți s-a întâmplat cu persoanele apropiate". Procedând astfel, o să treci mai repede peste problemă.

Din orice experiență
se pot învăța multe!
Psihologul îți recomandă, dragă Ioana, să înțelegi că pentru a reuși în viață, eșecurile sunt inevi-tabile. Este însă foarte important să ne aplecăm asupra cauzelor care au favorizat nereușita respectivă și să învățăm suficient din acea experiență, pentru a ne putea raporta diferit la urmă-toarea.
Aceste lucruri le putem face revenind asupra trecutului, discutând cu o persoană obiectivă sau cu cineva care să înțeleagă situația și să ne ajute să vedem de ce am ajuns la acel eșec.

Gândește pozitiv!
În cazul pierderii locului de muncă, psihologul recomandă câteva metode care ajută la reducerea stresului legat de acest eveniment neplăcut: l Imaginea-ză-ți evoluții favorabile, creionând în sinea ta scenariul posibil al unei situații, dar așază-l pe un făgaș bun și străduiește-te să respecți jaloanele propuse l Retrăiește un moment bun! O situație care te-a remontat psihic este ca un film pe care trebuie să-l memorezi și pe care să-l derulezi cu ochii minții de fiecare dată când ai nevoie de un stimulent l Nu te victimiza l Nu încerca să atingi perfecțiunea, dar învață cum să ajungi mai aproape de ea l Fii organizat, fii harnic! Ambele atitudini combat stresul, întrucât organizarea se reflectă asupra minții, care, fiind bine structurată, se poate con-centra mult mai bine, cu evidente beneficii asupra lucrurilor im-portante.