Ce precizări se pot face într-un testament

Se spune despre europeni că obișnuiesc să-și facă testamentul din tinerețe, de regulă, după nașterea unui copil. Românii se gândesc la testament, în general, când se îmbolnăvesc sau pe măsură ce îmbătrânesc.

Asta nu înseamnă că nu există nenumărate alte situații care, în mod normal ar trebui să impună încheierea unui act de ultimă voință precum testamentul. O cititoare, mamă a doi copii - unul dintr-o căsătorie anterioară, întreabă dacă legea îi dă dreptul să împartă averea în cote diferite prin testament: "Sunt niște motive clare, un singur copil are grijă de mine, o să explic în testament, dacă am voie. Tot ce mă interesează urgent acum este să rezolv problema asta, pentru că sunt foarte bolnavă, iar soțul este decedat. Cum se face un testament în cazul meu? Dacă-l scriu de mână fără să trec pe la notar, mai scutesc niște bani, e valabil? Averea trebuie s-o lași prin testament numai în familie?".

Când se face testament

Situațiile care determină perfectarea unui testament nu sunt atât de limitate pe cât ar crede unii. După cum ne-a explicat notarul E. Ionescu, de exemplu, dacă o persoană este îngrijită de unul dintre moștenitorii săi legali, prin testament poate primi o cotă mai mare decât ar fi putut obține pe calea moștenirii legale. De asemenea, orice persoană care este îngrijită la bătrânețe de cineva care nu este rudă cu aceasta poate să fie inclusă în testament.

Testament se face și când nu există moștenitori legali sau când testatorul (cel care lasă bunurile) dorește ca averea să fie repartizată în alte cote decât cele stabilite de lege. În plus, există persoane care își lasă averile unor lăcașe de cult sau ONG-uri și au dreptul să încheie testamente în acest sens.

Preferințe personale

Referitor la dilema cititoarei noastre privind posibilitatea menționării unor chestiuni foarte personale în testament, potrivit consilierului juridic Carmen Gigică, legislația permite ca testatorul să facă și mențiuni sau precizări de suflet. De asemenea, poate să includă în testament și dorințe privind rânduieli legate de înhumare și obiceiuri sau tradiții: "În plus, de fiecare dată când o persoană are anumite preferințe în împărțirea averii între moștenitori, altele decât cotele și ordinea stabilite în cadrul moștenirii legale, evident că poate să dispună prin liberalități, dar va trebui să se încadreze, și în asemenea împre-jurării, tot în limitele cerute de lege".

Pe de altă parte, majoritatea moștenirilor sunt cele între rude de gradul I (copiii vin la moștenirea părinților), iar aici se ține cont de rezerva asigurată descendenților prin lege, ceea ce, practic, înseamnă că nu poate fi vorba despre o dezmoștenire totală, ci numai în limita rezervei.

Testamentul scris de mână

Cât privește testamentul olograf, acesta trebuie să fie scris în totalitate și să fie datat de mâna testatorului. Pentru validitatea acestuia, scrierea integrală, datarea și semnarea de către testator sunt obligatorii, lipsa oricăreia dintre acestea atrăgând sancțiunea nulității absolute. Pe de altă parte, unul din avantajele testamentului scris de mână este faptul că poate fi întocmit de orice persoană care știe să scrie, se poate face în orice loc și moment în care s-ar găsi testatorul. Un mare avantaj este și lipsa cheltuielilor, dar și asigurarea secretului dispozițiilor cuprinse în document.

Despre modul cum se întocmește și tipurile de testament vom scrie într-o altă ediție a ziarului nostru.