Pensionare de urgență. Când este posibilă?

Teoretic, în timpul vieții active se recomandă pregătirea terenului pentru ca, din economiile realizate, viața de după pensionare să nu fie plină de constrângeri și renunțări de tot felul. Practic, fie din cauza salariilor mici, fie a problemelor de sănătate sau de familie, nu toți reușesc să pună bani deoparte pentru a avea o bătrânețe fără griji. În acest context, după ce vârsta îi trimite automat la pensie, prin efectul legii, foarte mulți ajung să fie întreținuți de familie până când intră în posesia pensiei. Iar când nici familia nu o duce pe roze, mai au și probleme de sănătate și alte necazuri, singura lor speranță este să primească pensia cât mai repede posibil. Este momentul când oamenii arată cu degetul spre Casa de Pensii, imputându-i "tărăgănarea dosarelor", ai cărei angajați, la rândul lor, se plâng că sunt sufocați de volumul de muncă: "Eu înțeleg, nu sunt ab-surdă, m-am uitat și pe internet cum se calculează pensiile, e mult de lucru, plus că e nevoie de atenție, bănuiesc că angajații nu-și doresc să aibă pe cineva pe conștiință calculându-i o pensie mai mică. Dar dacă tu depinzi de banii ăia și nu are cine să te ajute, ce e așa de ilegal să primești decizia peste rând? Dacă ai bani, nu e nicio plăcere să te milogești pe la ghișeele lor!" (Dorina Muscal).

Derogări pentru situații excepționale

Chiar dacă în legislație nu se face referire la pensionarea în regim de urgență, există posibilitatea primirii deciziei cu mult înaintea termenului prevăzut de lege. Gabriela Goschin, director executiv în cadrul Casei Județene de Pensii Constanța, ne-a explicat că pentru asta nu este suficientă o simplă cerere, ci și argumente solide, evident, bazate pe docu-mente, care să impună urgentarea dosarului respectiv. Practic, astfel de derogări de la lege au în vedere latura umană, căci sunt și momente când în viața unei per-soane care solicită înscrierea la pensie pot interveni situații extreme, cum ar fi starea precară de sănătate, anumite evenimente majore în familie sau imposibilitatea angajatorului de a-i reînnoi contractul de muncă măcar până la emiterea deciziei. Așadar, pentru cazurile cu adevărat excepționale se pot formula solicitări la Casa Județeană de Pensii pentru primirea deciziei înaintea termenului legal, cu atât mai mult cu cât, având în vedere procedura de soluționare a dosarelor, termenul de 45 de zile nu poate fi respectat în toate situațiile. Mai mult decât atât, chiar dacă acest lucru ar fi posibil, după primirea deciziei, pentru situațiile în care titularii au dubii asupra cuantumului pensiei, urmează o altă lună de așteptare.

Procedura de plată

Legislația arată că în sistemul public, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a Casei teritoriale de pensii, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, care se plătesc de la data încetării calității de asigurat. Admiterea sau chiar respingerea cererii de pensionare (căci și aceste situații trebuie avute în vedere) se fac prin decizie emisă de Casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. Decizia Casei teritoriale de pensii se comunică apoi persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de cinci zile de la data emiterii. Nu trebuie ignorat nici faptul că în termen de alte 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi con-testată, la cererea titularului, deci este un parcurs destul de lung până când intră banii în buzunarul pensionarului.

Iar dacă facem referire la pensionarea anticipată, prin comparație cu ceilalți europeni, puțini români aleg să se retragă din activitate înainte de a împlini vârsta legală de pensionare și asta tot din cauza dificultăților financiare.