Academia Română organizează sesiunea omagială „Eugen Simion – 90“

Eveniment consacrat operei și personalității criticului, istoricului literar, profesorului și academicianului Eugen Simion, Academia Română organizează sesiunea omagială, la 90 de ani de la naștere. Manifestarea va avea loc joi, 25 mai, în Aula Academiei Române, începând cu ora 10:30, și va fi precedată de ceremonia de inaugurare, la Biblioteca Academiei Române, a sălii de lectură „Eugen Simion“.

Sesiunea omagială este onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va deschide lucrările. Vor lua cuvântul prof. Thierry de Montbrial și prof. Serge Fauchereau, membri de onoare din Franța ai Academiei Române, Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, IPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, acad. Mircea Martin, prof. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, și Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni.

 Manifestarea din Aula Academiei Române deschide, astfel, lucrările Simpozionului internațional „Eugen Simion – 90“, care se va desfășura pe durata a două zile, 25 și 26 mai 2023, cu un program cuprinzător, dezvoltat la sediul Fundației Naționale pentru Știință și Artă, la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, la Muzeul Național al Literaturii Române și în sala de expoziții ARCUB. Programul include mese rotunde, colocviul „Eugen Simion – Modelele criticii românești“ și prezentarea expoziției artistului Mircia Dumitrescu, dedicată academicianului Eugen Simion.

 Simpozionul este organizat de Academia Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Secția de filologie și literatură a Academiei Române, Biblioteca Academiei Române și Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“.

Eugen Simion, unul dintre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române postbelice, eseist și editor, profesor universitar, s-a aflat la conducerea Academiei Române vreme de 12 ani. A fost președinte (1998-2006) și vicepreşedinte (1994-1998) al Academiei Române, președinte al Secției de filologie și literatură (2006-2022), preşedinte fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (1999-2022), director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române (2006-2022).

 Născut în comuna Chiojdeanca, județul Prahova, a urmat cursurile Liceului „I. L. Caragiale“ (fost „Sfinţii Petru şi Pavel“) din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi ale Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, având ca profesori pe Tudor Vianu, Al. Rosetti şi Iorgu Iordan. Doctor în filologie cu o teză despre Eugen Lovinescu, a devenit cercetător în colectivul „Eminescu“ condus de D. Panaitescu-Perpessicius, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, lector de cultură şi civilizaţie românească la Universitatea Sorbona și profesor invitat la École Normale Supérieure de Paris.

 Reputat istoric și critic literar, a publicat în revistele de specialitate peste 4000 de articole şi este autorul a peste 30 de cărţi: „Proza lui Eminescu“, „Scriitori români de azi“, „Dimineaţa poeţilor“, „Moartea lui Mercuţio“, „Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii“, „Ficţiunea jurnalului intim“, „Genurile biograficului“, „Tânărul Eugen Ionescu“, „Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial“, care au cunoscut mai multe ediții și au fost traduse în limbi de circulație internațională.

 A iniţiat şi a coordonat mai multe proiecte fundamentale ale Academiei Române, printre care „Dicţionarul general al literaturii române“, în 8 volume, realizat în 2 ediții, a reluat un proiect drag lui Constantin Noica și a coordonat facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, totalizând 14.000 de pagini, în 38 de volume, a inițiat și coordonat colecţia „Opere fundamentale“, o ediţie de tip „Pléiade“, din care au apărut peste 200 de volume.