Adevărurile istorice, revelate prin cercetare

Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), dr. Gabriel Custurea, a realizat un bilanț al activităților din prima jumătate a anului, prezentând, totodată, proiectele și activitățile programate pe viitor.
Criza financiară nu a trecut pe lângă instituția culturală constănțeană, bugetul acesteia fiind redus, la fel ca și numărul de vizitatori. Dacă anul trecut aproximativ 50.000 de persoane au trecut pragul muzeului, anul acesta au avut doar 35.000 de vizitatori, mai ales că firmele de turism și-au redus și ele activitatea.
Un alt pilon de bază al autofinanțării îl constituie descărcările de sarcină arheologică ale terenurilor pe care urmează a se desfășura diverse lucrări, activitate ce aduce 250.000 lei la bugetul instituției.
Directorul Gabriel Custurea a amintit și proiectele în care este implicat Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, printre acestea numărându-se proiectul "Hiperb", cu două ramuri: de reabilitare a unei părți a expoziției și a depozitului MINAC și de renovare a interiorului clădirii și achiziționare de echipament de înaltă tehnologie.
De asemenea, au fost obținute avizele pentru reabilitarea și modernizarea clădirii Edificiului Roman cu Mozaic, fiind necesară, mai departe, semnătura Consiliului Județean Constanța. Un al proiect prevede introducerea în circuitul turis-tic a cetăților antice, iar un altul vizează reabilitarea Monumentului Triumfal de la Adamclisi.
Directorul intenționează ca, în luna octombrie, să depună un proiect european prin care se urmărește conservarea tradiției de prelucra-re a metalelor la popoarele din jurul Mării Negre.
În colaborare cu Universitatea "Ovidius", MINAC va susține o sesiune omagială dedi-cată împlinirii a 2000 de ani de la venirea poetului Ovidius la Tomis, eveniment care va avea loc în luna septembrie. Cu această ocazie, va fi lansat și un volum de studii ovidiene.
Un alt eveniment important pregătit de MINAC este sesiunea internațională de comu-nicări științifice "Pontica", dedicată împlinirii a 130 de ani de la prima menționare a Muzeu-lui de Istorie Națională și Arheologie, ocazie cu care va fi lansat volumul "Pontica", ajuns la ediția cu numărul 42.
Între timp, MINAC continuă cercetările la Hâr-șova (aici, lucrările se vor finaliza la sfârșitul lunii), la Capidava (extra muros), Pantelimon, Albești, Cheia și Adamclisi. "Se lucrează cu oameni puțini, din lipsa fondurilor", ne-a spus dr. Custurea.
Cea mai mare zonă de salvări arheologice este șantierul centurii, în zonele Ovidiu, Cumpăna și Poiana, unde au fost descoperite morminte, dar și materiale ceramice din perioada de început a epocii romane pe teritoriul Dobrogei. Recent, la Poiana, săpăturile arheologice au scos la iveală monede romane din bronz, aparținând secolelor II-III, un cosor și o oglindă cu suport, după cum ne arată Dan Ionescu, restaurator în cadrul MINAC. Astfel că activitatea în depozitele MINAC este în plină desfășurare, acolo punându-se cap la cap rămășițele istorice ale vechilor civilizații, la fel ca pe un puzzle, dar cu o miză mai mare.
Despre bogăția culturală a Dobrogei și importanța conservării ei, ne-a vorbit și Daniela Țurcanu Caruțiu, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DJCCPCN). "Dobrogea are un caracter civilizator. Poți să fii născut sau doar crescut aici, pentru că oricine ia contact cu acest teritoriu, ia de fapt contact cu vechea civilizație care și-a demonstrat superioritatea prin marile culturi care ne-au marcat - greacă, romană, bizantină și musulmană".
Directorul DJCCPCN a subliniat, de asemenea, faptul că protejarea patrimoniului este un lucru esențial pentru revelarea adevărurilor istorice. În acest sens, intenționează să susțină, începând din această toamnă, un curs de pregătire în domeniul patrimoniului cultural mobil și imobil adresat primarilor, consilierilor și directorilor de școli din județul Constanța.