Când bântuie spiritele rele, mascații vin cu Capra

În perioada din jurul Anului Nou, porniți din vechime, dar de-acum ajunși și la oraș, își fac apariția mascații. Nu e vorba de cei

în negru - cu vestă antiglonț, ci de colindătorii de an nou, care practică un foarte vechi obicei precreștin - colindatul cu măști.

Jocurile cu măști sunt legate de vechi rituri de trecere, de renovare a timpului, de fertilitate și fecunditate inspirate din vechile credințe populare, între care și cea că Anul Nou e vremea în care spiritele ies în lume și-și fac de cap.

Mascații învață de acum textele colindelor, își confecționează măștile și hainele și, nu în ultimul rând, se pregătesc sufletește. Obiceiul era că în cetele de mascați nu erau primiți decât bărbații. Doar ei puteau fi inițiați. Poate și din cauza credinței că "pe perioada pregă-tirii și a jocurilor cu măști - considerată o perioadă profană, îngerul lor păzitor îi părăsește, iar dacă în acest timp mor, sufletul nu ar fi primit în rai", ne-a explicat muzeograful Ioana Tompe, cercetător în Muzeul de Artă Populară Constanța. "Perioada asta de trecere de la un an la altul, bântuită de spirite care ies în lume, care provoacă haosul, durează până la Bobo-tează, când se mai obișnuiește «încuratul» cailor care prin ropotele copitelor sperie spiritele și le alungă".

Mascați în polițiști și în vedete tv

Măștile folosite în aceste urături de sfârșit și început de an sunt de trei feluri. Ilustrează oameni (antropomorfe), animale sau de "urâți" (demonice).

Între măștile care reprezintă și ridiculizează oamenii și obice-iurile lor, cele mai des întâlnite sunt de moș, babă, țigan, ți-gancă, de cazac, de felcer sau pădurar.

"Textele ridiculizează obiceiurile comunității, provocând buna dispoziție. Cum nu puteau face bășcălie de vârfurile comunității, îi luau în râs pe cei de la baza ei, chiar dacă metehnele erau ale tuturor".

În ultimul timp, figurile cetelor de mascați s-au diversificat între cele de moși, babe și țigănci și ursari apărând domnișoare, generali, medici, polițiști, personaje politice, precum și… vedete de televiziune.

Capra, ursul și urâtul

Măștile animaliere sunt interpretate de capre sau urși. Iar dacă Ursul e urs peste tot, Capra poartă alt nume în funcție de regiune. Capra moldovenească este Brezaie în Muntenia, Cerb în Hunedoara și Struț în Dobrogea. Aspectul însă este același: bot clămpănitor cu vestimentație pestriță. În Dobrogea, pe o pătură se prind mănunchiuri de floare de stuf, de unde, cel mai probabil, i s-a tras și denumirea de Struț.

Dacă odată Capra era socotită drept animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea, jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor. Ceata, care diferă în funcție de regiune, poate avea între personaje: capra, căpitanul, vânătorul, mireasa, baba, moșneagul, ofițerul, evreul, arapul, doctorul, vătaful, fluierașii, neguțătorul, neamțul, turcul.

În prezent, mersul cu capra a rămas o tradiție ce are principala menire de a aduce voie bună în casele oamenilor cu rolul de a transmite diverse mesaje și urări pentru noul an, neavând însă nicio legătură cu sărbătorile sau obiceiurile creștine.

Pe lângă acestea, sunt măștile demonice, care pot fi recu-noscute în general după coarne.

Membrii cetei confecționau obrăzarele măștilor din lemn, metal, blană sau material textil. Pentru păr, foloseau câlți, pene sau blană, pentru dinți cele mai folosite erau boabele de fasole. Pentru haine, se foloseau toate vechiturile care se găseau prin casă, cu condiția să fie cât mai pestrițe, care se coseau unele peste altele întru obținerea unei haine cât mai stridente. Era singura ocazie în care bărbații-și puteau arăta îndemânarea la cusut.

În Muzeul de Artă Populară, pot fi admirate câteva exemplare autentice de astfel de costume și de măști. Mai mult decât atât, acestea sunt obiecte de patri-moniu național. După cum ne-a spus muzeograful organizator al expoziției temporare "Obiceiuri de Crăciun și anul Nou" artizanul lor este cel mai cunoscut creator popular de măști tradiționale: Neculai Popa, din Târpești, județul Neamț.