Conf. Denis Ibadula: "Prefacerea studentului post-pandemie obligă la transformarea fundamentală a profesorului"

2450
La ora actuală, Universitatea „Ovidius” din Constanța este implicată în numeroase proiecte europene care se datorează unor cadre universitare dispuse să lucreze atât la implementarea acestora, ceea ce, inevitabil conduce la renumele instituției constănțene peste hotare, dar și la oferirea de oportunități studenților pentru a-și lărgi orizonturile cunoașterii cu experiențe internaționale.





În ultima perioada, biroul de presă ne-a oferit informații legate de numeroasele proiecte al căror director este conf.univ. dr. Denis Ibadula, de la Facultatea de matematică și informatică. Cunoștință mai veche, conf. Ibadula s-a implicat în tot ceea ce au însemnat proiectele de investiții TIKA în universitatea constănțeană, dar și organizarea de conferințe româno-turce de matematică, prilej cu care sunt invitate personalități ale universităților din Turcia, fapt ce i-a creat o carte de vizită remarcabilă.

Toate proiectele al căror director este Denis Ibadula sunt obținute de Agenția Națională Turcă, având diverși aplicanți, iar Universitatea „Ovidius” este partener alături de alte țări. Cum s-a ajuns aici?

„La invitația domnului ambasador Osman Koray Ertaş, am stat de vorbă în legătură cu aceste proiecte, ca urmare a solicitării făcute de un reprezentant al Ministerului Educației din Ankara (Harun Șahin). Acesta căuta un partener serios cu care să colaboreze în România. Chiar domnul ambasador mi-a sugerat să încerc cât mai multe proiecte și, spre bucuria noastră, s-au materializat toate. Și acum suntem parteneri în vreo șase-șapte, probabil că mai mult de jumătate din proiectele Universității «Ovidius». Colaborez foarte bine la biroul proiecte Erasmus cu doamna Cristina Duhnea, profesor la Facultatea de științe economice. Când am început, în anul 2019, eram puțin temătoare, dar am avut toată deschiderea la biroul Erasmus al universității”, a afirmat prof. Ibadula.

Ceea ce ne-a atras atenția a fost faptul că proiectele europene nu privesc în mod special domeniul matematicii, așa încât ne-am propus să aflăm care este scopul urmărit în implementarea lor.



Produsele proiectelor europene

Cel mai vechi este proiectul Erasmus „The Adaptation Guide to Educational Sistem & Social life for International Students” (aplicant Universitatea Bursa/Uludag), prin intermediul căruia s-a realizat o aplicație pe mobil, aflată în fază primară, de implementare. „În jumătate de an, acest proiect se va încheia. Prin intermediul acestei aplicații, studenții internaționali pot afla, spre exemplu, ce acte le sunt necesare pentru înscrierea la Universitatea «Ovidius» sau la Universitatea București, chiar și ce restaurante nu servesc carne de porc, în cazul studenților turci”, ne explică, zâmbind, prof. Ibadula.

Un alt proiect interesant („SymbolicViolence in Terms of Gender”, aplicant Universitatea METU din Ankara) își propune să urmărească însemnătatea termenilor de violență simbolică, dincolo de violența fizică și nu neapărat numai în raporturile bărbat-femeie, dar și în mediul educațional, la locul de muncă. „Una dintre studente va realiza un filmuleț legat de violența simbolică într-o relație de prietenie. De asemenea, și-au propus să realizeze un studiu asupra interzicerii avorturilor în comunism. Tema acestui proiect - ca de altfel și toate celelalte - face parte din acțiunile-cheie ale Uniunii Europene pe politici pentru tineret. În urma direcțiilor oferite de UE, universitățile se constituie în consorții cu organizații neguvernamentale, cu societăți de psihologie și se depun aplicații”, a explicat prof. Ibadula.





„Greu îi determinăm să lase telefonul din mână”

Cel mai recent proiect la care se lucrează și-a propus o temă extrem de interesantă („Intercultural Collaboration Bridge to Decipher Internet Addiction”), aceea a dependenței de internet, care are la bază un chestionar aplicat pe un număr de 500 de studenți, la finalul căruia psihologii vor încerca să realizeze un profil. „E clar că internetul facilitează comunicarea, dar totuși internetul a început să intre din ce în ce mai mult în viața noastră, așa încât trebuie căutate soluții alternative. Ideea acestor proiecte nu este atât a unor deplasări, ci de a interacționa cu niște persoane hotărâte să pună cap la cap activități al căror produs final să aducă beneficii pentru viitor, să cooperăm pentru inovare, dar și să realizăm un schimb de bune practici”, a declarat același interlocutor.

Ce i-ar mai putea determina pe studenți să nu-și mai trăiască viața pe internet? „Îi captăm foarte greu, mai ales cu matematica, un domeniu dificil. Greu îi determinăm să lase telefonul din mână și chiar să vorbească între ei. I-am provocat să folosească telefonul în beneficiul lor, pentru calcularea unor combinări. Așa de greu s-au descurcat să găsească o aplicație. Foarte greu reușesc să găsească pe internet chestii care le trebuie, dar în rest au acces la toate prostiile. Dacă-i pui să folosească internetul pentru ceva pozitiv li se pare complicat. În schimb, pentru chestiile facile, la care nu trebuie să te gândești prea mult, să depui efort, cu un click le-au găsit. Deja constat că nu mai au răbdare, sunt obișnuiți ca totul să se întâmple instant. Știu că mulți dintre ei s-au bucurat de întoarcerea fizic la cursuri mai mult pentru a socializa între ei, decât pentru profesor, care oricum zice același lucru, fie că este online, fie că este fizic. S-au schimbat foarte mult după perioada de online din pandemie și au descoperit că au foarte multă informație și pentru partea asta de școală doar stând în pat, ascultând lecția la matematică și să trăiască cu senzația că o știu. Dar lucrurile nu stau clar așa. Trebuie să iei foaia în mână să-ți pui mintea la contribuție. Un lucru este cert: viitorul aparține online-ului și nu cred să mai existe întoarcere la ceea ce a fost înainte de pandemie. Studenții au descoperit cât de facil se obține informația și nu mai sunt doritori să stea să asculte o demonstrație jumătate de oră. Și-atunci trebuie să ne adaptăm noi, ca profesori. Spre exemplu, i-am provocat cu pasaje din filmul «21», în care este vorba despre probabilități și statistică și am reușit să le captez atenția. Eu sunt conștientă că este o picătură într-un ocean, dar dacă fiecare ne-am face datoria la locul nostru de muncă, eu cu câțiva studenți, un coleg cu alți câțiva, s-ar schimba lucrurile”, a afirmat prof. Ibadula.

Dar la matematică nu poți să găsești mereu acest gen de abordări, pentru că matematica mai are și o parte abstractă, care are frumusețea ei în sine, prin multitudinea de tehnici de abordare, a concluzionat prof. Denis Ibadula.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4656 secunde