Creștinii prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Sâmbătă, 21 noiembrie, începând cu ora 8.30, ierarhul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie a hramului paraclisului mănăstirii Capidava. Situată pe teritoriul comunei Topalu, în apropierea satului cu același nume, așezământul monahal a fost înființat în anul 2007, în vecinătatea cetății Capidava, vechi centru episcopal ce datează de la începutul secolului VI. Mănăstirea are hramurile Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) și Sfinții Epictet și Astion (8 iulie).

La ora 13, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din Cernavodă, iar seara la participa la Festivalul internațional de muzică "I. D. Chirescu", desfășurat la Casa de cultură din Cernavodă. Pe parcursul celor două zile de desfășurare a festivalului (sâmbătă și duminică) vor participa 12 coruri laice și bisericești, printre care se numără și coralele Arhiepiscopiei Tomisului "Armonia", "Teodoxa" și Grupul bizantin "Sf. Vasile cel Mare".

Evenimentul amintește de momentul aducerii Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim de către drepții Ioachim și Ana, astfel împlinindu-se promisiunea făcută lui Dumnezeu de către aceștia, aceea de a închina copilul Domnului. La vârsta de 3 ani Fecioara Maria a fost întâmpinată la Templu de către Arhiereul Zaharia, cel care a condus-o în cel mai sfânt loc, Sfânta Sfintelor. Fecioara Maria a rămas la Templul din Ierusalim timp de 12 ani, până la logodna cu Fericitul Iosif.

Sărbătoarea datează din secolul VI, fiind iniial hramul bisericii ridicate de împăratul Iustinian la Ierusalim, lângă ruinele Templului. Sărbătoarea s-a generalizat în Apus în secolul XIV.

xxx

Duminică, 22 noiembrie, începând cu ora 8.30, Înaltpreasfinitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba Sfintei Liturghii la mănăstirea Colilia (com. Cogealac), cu hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului".

Între anii 1901-1934 etnicii germani au ridicat, în satul Colilia, comuna Cogealac, județul Constanța, o biserică evanghelică. După plecarea lor, la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, lăcașul de cult a fost preluat de Biserica Ortodoxă Română, iar comunitatea germană a fost despăgubită. În timpul comunismului, între anii 1967-1968, sistematizarea rurală a dus la părăsirea satului Colilia i, implicit, a bisericii care, în timp, s-a degradat: a rămas fără acoperiș, geamuri, uși, doar cu zidurile laterale.

După reactivarea mănăstirii, în luna mai 2006, maica stareță Rafaela a început lucrările de reconstrucție. Astfel, în perioada 13 septembrie 2007 - 29 iulie 2008 a fost construit paraclisul cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". În plus, au fost realizate: clopotnița, un corp de chilii, aghiasmatarul, un așezământ social format din 20 de căsuțe pentru nevoiași.

Din noiembrie 2006 s-a lucrat la ridicarea bisericii mari pe ruinele fostului lăcaș de cult. Pictura, în frescă, a fost realizată de Sorin și Paraschiv Bejan, între anii 2007-2009. Piatra de temelie a paraclisului cu hramul "Sfântului Mare Mucenic Gheorghe" a fost pusă în ziua de 13 septembrie 2007, iar catapeteasma este din zid, cu icoane pictate.

Superstiții în ziua de Ovidenii

Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătorită în fiecare an la 21 noiembrie, este considerată a fi o zi magică. Acum se fac previziuni referitoare la oameni și la vreme. În tradiția populară, se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile și credincioșii înțeleg graiul animalelor. 

În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul și soarele. Pentru reușita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea. Tot în această noapte se fac farmece și descântece, se află ursita și se fac previziuni meteorologice. 

De Ovidenie, ologii s-ar putea vindeca conform tradiției populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă și grea. 

Pe 21 noiembrie, ortodocșii merg la biserică la slujbă și cinstesc această zi prin rugăciune și ofrande: bucate de post, pește și lumânări pe care preoții le sfințesc. Toți cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii și reușite, iar în anul următor vor avea hambarele pline și belșug în gospodărie. Crenguțe de măr, puse la înflorit În satele din Bărăgan încă se mai păstrează un obicei străvechi. În ajunul sărbătorii, copiii pun crenguțe de măr într-un vas cu apă în care adaugă și agheasmă. Ținute la căldură și lumină, până la Anul Nou acestea înfloresc, iar copiii le folosesc drept sorcovă. Începutul Sărbătorii Luminii Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ținut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost construită o biserica închinată Fecioarei Maria. Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit și Aducerea Maicii Domnului la Templu. 

Conform tradiției, Fecioara Maria a fost dusă de părinții săi, Ioachim și Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit și a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Aici, la templu, Maria și-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curățenie sufletească, rugându-se neîncetat și citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve și preoți. Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când același Arhanghel Gavriil, care l-a anunțat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naște pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fața lumii, Fecioara Maria părăsit templul și s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei și al miracolului divin al nașterii pruncului Iisus.