"Festivalul Cetăților Antice Dobrogene", imortalizat în fotografii expuse la Biblioteca Județeană Constanța

4101

Articole de la același autor

În 2022, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța organiza prima ediție a ”Festivalului Cetăților Antice Dobrogene”, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, cu scopul declarat de a populariza comorilor arheologice, în special ale cetăților antice, din județul Constanța. Anul trecut, în vară, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a aceluiași festival, implementat de Asociația Culturală Obsidian, iar ca „produs” a rezultat o expoziție de fotografie prin intermediul căreia vizitatorii pot înțelege că obiectele pe care le admiră în muzee au istoria lor și au fost create și au aparținut unor personaje reale, fiind descoperite în locuri care încă mai există.

Expoziția - găzduită, zilele acestea, de Biblioteca Județeană „I.N. Roman” din Constanța - prezintă momente din cadrul celei de-a doua ediții a ”Festivalului Cetăților Antice Dobrogene”.

 

Capidava

Cetatea a fost construită la începutul secolului al II-lea p. Chr de către împăratul Traian pentru a păzi un vad al Dunării. Fortificația are dimensiunile de 105 x 127 m, o formă patrulateră și 9 turnuri de apărare. Fortificația a fost ridicată de trupe din legiunile XI Claudia și a V-a Macedonica. Cetatea a fost distrusă și refăcută de mai multe ori până la începutul secolului al VII-lea p.Chr când a fost părăsită. O dată cu instaurarea controlului Imperiului Bizantin la Dunărea de Jos, în secolele X-XI p. Chr, locuirea a fost reluată, pentru a fi apoi distrusă și părăsită în urma invaziilor pecenegilor și uzilor (populații turcice).

La Capidava se pot vedea urmele zidului de incintă al cetății, ruinele fortului roman târziu, clădirea corpului de gardă, principia (comandamentul), horreum-ul (grânarul), zona rezidențială de epocă romană târzie. Un alt obiectiv este basilica romană bizantină, în secolul al VI-lea la Capidava funcționând unul din centrele episcopale ale provinciei Scythia. În zona extra-murană se află termele, așezarea romană fiind suprapusă de satul actual.

 

Cetatea Histria

Colonie milesiană înființată în  a doua jumătate a secolului al VII-lea a. Chr, cetatea a cunoscut o perioadă de 1000 de ani de locuire continuă. La Histria sunt emise primele monede de pe teritoriul actual al României (480-475 a. Chr), tot la Histria, în secolul al V-lea se adoptă, ca formă de guvernământ democrația, după modelul atenian. În secolul VI p. Chr., la Histria se afla unul din cele 13 episcopate ale provinciei Scythia.

Obiectivele vizitabile la Histria sunt cele 2 edificii termale, Poarta Mare a cetății, zidul de incintă roman târziu al cetății, Piața Mare,  edifciile de tip Domus, Basilica Episcopală, zona sacră, Muzeul de Sit unde sunt expuse materiale arheologice din diferite faze de funcționare ale cetății, statui, resturi ale templelor și inscripții care spun poveștile locuitorilor cetății și menționează evenimentele istorice care sau desfășurat pe acele locuri.

 

Tropaeum Traiani

Monumentul Triumfal, Cetatea Tropaeum Traiani și muzeul de sit

Monumentul Triumfal reprezintă de fapt un complex istoric și arheologic format din monumentul propriu-zis, mormântul tumular și altarul. A fost construit între anii 106-109, după proiectul lui Apolodor din Damasc, pentru a comemora soldații romani uciși în bătălia ce a avut loc pe platoul de la Adamclisi între armatele romane și alianța daco-bastano-sarmatică condusă de către Decebal. Pe monument se află 54 de metope care redau luptele dintre romani și trupele regelui dac. Ele prezintă povestea bătăliei și încearcă să arate superioritatea armatei romane în fața barbarilor. A fost restaurat în anul 1977.

 

Cetatea Tropaeum Traiani

Un alt obiectiv important este un alt obiectiv vizitabil din zona Adamclisi. Se află la aproximativ 1,5 Km SV de monument și a fost construită în timpul împăratului Traian. Se pot vedea urmele zidului de incintă constantinian al cetății, 5 basilici sau porțile cetății sau edificiul de tip Domus.

 

Muzeul de sit

Clădirea a fost inaugurată în anul 1977 și a fost concepută pentru a găzdui metopele originale, fragmente ale  trofeului care se afla pe monument, frize, resturi ale altarului cenotaf, etc. Mai sunt expuse vestigii arheologice descoperite în cetate sau în împrejurimi.

 

Ulmetum

Înființat ca un vicus (sat), de către veterani din războaiele dacice ale lui Traian, în secolul al II-lea p. Chr. împreună cu coloniști traci (din tribul bessi-lor). Satul, aflat la intersecția unor importante drumuri antice era des ținta atacurilor năvălitorilor și tâlharilor epocii. De aceea, în secolele III-IV p. Chr. s-a luat de către imperiu decizia construirii unui castru, pentru supravegherea drumurilor și a depozitelor de grâne din zonă. În secolul al VI- lea cetatea este refăcută masiv de către împăratul Iustinian.

Obiectivele vizitabile astăzi sunt zidul de incintă al cetății cu cele 13 turnuri, resturile barăcilor trupelor cantonate  sau basilica care se află în interiorul cetății.

 

Sacidava

Fortificația aflată pe malul Dunării, Dealul Musait, făcea parte din seria de fortificații construite de către romani pentru apărarea graniței (limes) dunărene a imperiului. Perioada ei de existență este între secolele II-VII p. Chr. A fost distrusă și refăcută de mai multe ori, în perioada maximă de înflorire ocupând o suprafață de 4 ha.

Obiectivele vizitabile sunt restul zidurilor de incintă ale cetății, ziduri în care se mai pot vedea inscripții din epoca romană.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3753 secunde