ION CARAMITRU, la Constanța: "O idee stupidă că aromânii nu sunt români!"

4576
33

Articole de la același autor

Un spectacol-mesaj, despre comorile ascunse sau uitate ale sufletului aromânesc, a fost prezentat, recent, pe scena din Aula Magna a Universității "Ovidius" din Constanța. Drept dovadă că evenimentul era unul important, în fotoliile sălii au luat loc nume sonore reprezentând comunitatea aromână, precum regizorul Stere Gulea ori maestrul Ion Caramitru, alături de rectorul Dănuț Tiberius Epure aflându-se și politicienii Puiu Hașotti și Dănuț Culețu. 


Așa cum declara prof. Epure încă din campania sa pentru postul de rector, iată că am asistat la o nouă premieră a mandatului său: "Spectacolul s-a născut la inițiativa doamnei Steliana Bajdechi și a doamnei decan de la Facultatea de Arte, dar am aderat imediat la materializarea lui. Nu-mi amintesc ca în cadrul Universității «Ovidius» să fi existat evenimente de o asemenea valoare, la care să participe atâtea personalități marcante în zona culturii". 


În cuvântul său despre acest spectacol-omagiu care i-a impresionat puternic pe membrii comunității aromâne nu numai din Constanța, Steliana Bajdechi afirma: "Valurile istoriei i-au purtat pe unii aromâni către mare. Aici au continuat să iubească, să cânte, să se întristeze, pe scurt, să trăiască. Pe aceste locuri dobrogene au învățat, și-au întemeiat familii. În orașe s-au modernizat, s-au îndepărtat. În satele dobrogene, însă, a rămas mai mult timp un foc aprins în jurul căruia s-au strâns pe rând și bătrâni și tineri. Ei au transmis secretul focului care nu se stinge, de la o generație la alta. Fără acești veghetori ai satelor, cântecele aromâne s-ar fi pierdut pentru totdeauna".


Impresionat de spectacol, senatorul Puiu Hașotti a declarat, pentru "Cuget Liber": "Este o idee foarte frumoasă, cu atât mai mult cu cât spectacolul a fost pus în scenă de studenții de la Actorie, marea lor majoritate nefiind aromâni. Dar s-au integrat atât de bine în spațiul românesc sud-dunărean, fapt ce mă face să fiu și mai mult convins că aromânii sunt de fapt ramura sud-balcanică a poporului român. Mi-am adus aminte de copilărie, de bunici, de părinți, de locuri superbe din Macedonia grecească. De altfel, am sprijinit cu toată convingerea și chiar și din umbră adoptarea modificării aduse la Legea 277, care vorbește despre etnonimele care îi definesc pe români în marele lor spațiu balcanic carpato-danubian".


În calitate de regizor, Stere Gulea a apreciat faptul că acest spectacol a adus în actualitate ceva autentic, spre deosebire de ten-dința care există, și anume aceea de a maneliza folclorul: "Faptul că oamenii au putut să asculte interpretările în aromână ale unor tineri de origine română consider că este bine și pentru spiritul comunității". Și a continuat prin a expune opinia sa vizavi de modificările la Legea 277: "Vorbim de o istorie personală, a familiei, pe care mi-e greu să o gândesc altfel decât o știu, despre această dorință a strămoșilor mei de a fi români, în ultimă instanță. Unii dintre ei chiar și-au dat viața pentru asta, deci e foarte greu să te convertești la niște idei cu care nu ai nimic în comun".


"Entuziasmul cu care tinerii au realizat spectacolul mi s-a părut atât de prețios că m-a emoționat până la lacrimi", mărturisea Ion Caramitru. Întrebat în legătură cu declararea în Parlament a aromânilor drept "români de pretutindeni", a afirmat: "Este un gest serios, matur și necesar pentru a potoli aberațiile care duc la această stupidă idee că aromânii nu sunt români. Aș spune că este un atac la istoria națională, iar Parlamentul a reacționat pozitiv". 


De aceeași părere a fost și dr. Virgil Coman, șef serviciu Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale: "Ceea ce s-a întâmplat în Parlament reprezintă o reparație morală față de comunitățile de români sud-dunăreni și din Basa-rabia, care s-au manifestat de-a lungul timpului în calitate de români. Nu poți să excluzi din această categorie etnici români care s-au manifestat de-a lungul timpului și și-au demonstrat atașamentul față de poporul român și față de țara de adopție, mă refer în cazul aromânilor, megleno-românilor, istro-românilor și a românilor timoceni. 


Bunicul meu a venit în România, în anul 1926, exclusiv în calitate de român, deși el de origine este megleno-român, născut în Grecia. Și pe patul de moarte a spus că simte românește și vrea să moară în țara lui. Chiar dacă nu era născut aici. Lucrurile sunt foarte clare, chiar istorici și specialiști exprimându-se pe această temă, de-a lungul timpului. Faptul că au trăit o perioadă separat de trupul României este cu totul altceva".


Comentează știrea

33 comentarii. Pagina 4 din 4. Click pe pagina dorită : 1 ...3 4 
Constantin
7 iulie 2014
Imnul actual al aromanilor de pretutindeni

IMNUL AROMANILOR DE PRETUTINDENI Muzica: Anton Pann, Versuri: adaptare după Andrei Mureșanu I. Deșteaptă-te-aromâne, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră, barbarii de tirani! Barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă, La care să se-nchine, și cruzii tăi dușmani! Și cruzii tăi dușmani! II. Aromâni de-pretutindeni, și traci și epiroți, Uniți să fim în cuget, uniți și în simțiri! Uniți și în simțiri! Noi toți pătrunși la suflet, de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, ca să fim frați pe veci! Ca să fim frați pe veci! III. În ale noastre inimi, cu dragoste păstrăm, O patrie frumoasă, ce nimănui n-o dăm! Ce nimănui n-o dăm! Acum ori niciodată, să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge, un sânge de armân! Un sânge de armân! IV. Strigați în lumea largă, că țara ne așteaptă, Ne-așteaptă din vechime, precum o mamă pruncii! Precum o mamă pruncii! Și că-n a noastre piepturi, păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de-Alexandru! Un nume de-Alexandru! V. Priviți, mărețe umbre, Filip și-Aemilius Paullus, Națiunea aromână, ai voștri strănepoți! Ai voștri strănepoți! Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte!" strigă toți! Ori moarte strigă toți! VI. N-ajunse iataganul, barbarei semilune, A cărui plăgi fatale, și azi le mai simțim! Și azi le mai simțim! Acum se vâră cnuta, în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul, că vii nu o primim! Că vii nu o primim! VII. N-ajunse despotismul, cu-ntreaga lui trufie, Al cărui jug de veacuri, ca vitele-l purtăm! Ca vitele-l purtăm! Acum ne-ncearcă cruzii, în oarba lor prostie, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm! Dar morți numai o dăm! VIII. Înalță-ți fruntea lată, și caută în jur de tine, Cum stau ca brazi în munte, voinici sute de mii! Voinici sute de mii! Un glas ei mai așteaptă, și sar cu mic cu mare, Bărbați, bătrâni și tineri, din munți și din câmpii! Din munți și din câmpii! IX. Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt! Și scopul ei prea sfânt! Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși, în vechiul nost'pământ! În vechiul nost’pământ! X. Conduși de Dumnezeu, solicităm dreptate, Pentru națiunea noastră, ce-etern vom apăra-o! Ce-etern vom apăra-o! Pe plaiurile noastre, se-nalță munți de piatră, Ce stau de pază veșnic, armânii să trăiască! Armânii să trăiască! 06 iulie 2014 PS: Cred ca Imnul Național al Romaniei s-ar potrivi mai degraba pentru aromani. In legatura cu Ziua Aromanilor, eu as fi pentru ziua de 22 iunie. In aceasta zi a anului 168 BC a avut loc batalia de la Pidna. De o parte au fost romanii (ajutati de greci), condusi de Consulul Aemilius Paullus, iar de cealalta parte au fost macedonenii (ajutati de traci), conduși de Regele Perseus. Desii macedonenii au pierdut lupta, masurile luate ulterior de Roma a condus la pastrarea identitatii culturale traco-latine pentru populatiile din Epir, Macedonia si Tracia, pentru 2000 de ani. Din pacate prin cea ce sa intamplat dupa secolul XVIII, aromanii au pierdut "teren" in continuu in fata expansiunii slave din nord, si a celei grecesti din sud, culminand cu Tratatele de la Londra, Bucuresti și Constantinopol din anul 1913 (adevaratele cauze ale declansarii razboaielor mondiale), astfel incat azi nu au un stat propriu, si ceea ce evident va duce la disparitia lor. Pentru Europa si chiar pentru Fondul de Aur al Culturii Umanitatii este o mare pierdere și un motiv de ingrijorare pentru viitor pentru celelate națiuni. O civilizatie se poate pastra doar in conditiile respectarii diversitatii culturale si al istoriei popoarelor. Exista si maxime in acest sens: "O lume ce nu isi respecta istoria, mai devreme sau mai tarziu dispare"; "Uniformitatea si uitarea sunt doua modalitati care provoaca extinctia unei civilizatii".

Un Makidon-Arman
14 ianuarie 2015
ION CARAMITRU, la Constanța: "O idee stupidă că aromânii nu sunt români!"

Preocupat de chestiunile naționale și de problemele din Balcani, Nicolas Trifon a participat, începând din 1993, la activitățile diasporei pentru recunoașterea drepturilor culturale ale comunităților aromâne din Grecia, Albania, Republica Macedonia, Bulgaria și România, precum și la inițiativele privind consolidarea emancipării majorității românofone din Republica Moldova. Autorul lucrării prezentate astăzi de noi răspunde provocării lansate de Ion Caramitru în cadrul unei emisiuni televizate transmise în data de 11 iulie 2011. Caramitru se întreba retoric unde este Aromânia. Același personaj încerca să definească originea românească a lumii aromânești din Balcani în care România este actorul principal. Trifon explică eroarea în care se află Caramitru atunci când încearcă să "convingă" aromânii că sunt români. Autorul recunoaște înrudirea pe plan lingvistic între români și aromâni, însă prezintă diferențele de ordin identitar care sunt evidente, deoarece geografia mentală aromânească este diferită de cea românească. Intervențiile, dezbaterile și cronicile introduse în acest volum de autor sunt susținute între 1994-2004. Dintre intervenții, amintim Nici București, nici Atena, în care autorul descrie falsitatea teoriilor oficiale grecești și române. În legătură cu acest aspect, Trifon susține că, mizând pe un stat, aromânii riscau să creeze tensiuni între ei și să provoace represalii în celelalte state. Particularismul aromân și pariul european reprezintă intervenția la colocviul organizat în orașul Larissa din Grecia, în timpul căruia a existat o virulentă campanie de intimidare din partea grecilor care încercau să blocheze evenimentul. O altă intervenție publicată de autor este intitulată 1913-2013- Dilema aromânilor după pacea de la București, în care surprinde drama trăită de grupul aromânesc din Balcani care primește lovitura de grație prin semnarea păcii amintite. Printre dezbaterile prezentate în volum se numără un interviu relevant pe care Octavian Blaga îl realizează cu autorul cărții prezentate astăzi. Cronicile introduse în cadrul acestui volum analizează cel puțin două probleme care preocupă lumea aromânească: Generalul Dabija - Cadrilaterul și aromânii și o altă lucrare, intitulată Kadare & Aromânii din Albania. La finalul prezentării noastre, redăm textul pe care îl propune N. Trifon pe coperta IV a volumului: Întrebarea "Unde e Aromânia?" sună mai degrabă ca o provocare. Aromânia este acolo unde trăiesc și vor trăi aromâni în carne și oase, care doresc să-și cultive diferențele și limba, să-și împărtășească diferențele și limba, să-și împărtășească experiențele comune și să le transmită mai departe, să facă planuri pentru viitor. Lumea aromână, "armânamea", nu are un sens și un viitor credibil decât concepută, proiectată, imaginată în configurația ei completă: aromânii care au rămas în regiunile unde sunt atestați de-a lungul istoriei, cei care le-au părăsit de voie, de nevoie, dând naștere unor fluxuri diasporice de o rară complexitate, cei care s-au stabilit grupați în România în perioada interbelică.

Huo
3 septembrie 2017

POPOARE MIGRATOARE. Plecau din Romania cand nu le convenea, se mai incurcau si cu altii cu care le convenea, migratia respectiva a disparut, nu si gasesc locul, sunt analfabeti, nu se coordoneaza, nu se integreaza si traiesc mai rau ca tiganii. Huuuuoooo.

33 comentarii. Pagina 4 din 4. Click pe pagina dorită : 1 ...3 4 

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5814 secunde