Masa - simbol al unităţii familiei pentru dobrogeni

146
Masa - simbol al unităţii familiei pentru dobrogeni - masatraditionala-1635693462.jpg
Masa este un moment foarte important al zilei, dar, oare, ştiţi ce însemnătate a avut aceasta, cu ani în urmă, în interiorul locuinţei tradiţionale dobrogene? Potrivit reprezentanţilor Muzeului de Artă Populară din Constanţa, de-a lungul timpului au coexistat două tipuri de masă: masa rotundă, joasă, cu unul sau trei picioare, având marginile uşor îndoite sau plate, şi masa dreptunghiulară, înaltă, prevăzută cu patru picioare. Ambele tipuri erau lucrate de meşteri specializaţi şi aveau un loc bine definit în cadrul gospodăriei ţărăneşti.

Primul tip, mai vechi, purta denumirea de „sinie” şi se întâlnea în trecut în toate satele sud-dobrogene aflate pe limesul dunărean (Ostrov, Bugeac, Oltina, Satu Nou, Băneasa, Negureni, Seimeni, Topalu). „Sinia” era ţinută în tindă sau bucătărie, iar pe ea mâncau zilnic toţi membrii familiei, aşezaţi pe scăunele joase, rotunde, cu trei picioare, după o regulă nescrisă. Primul care se aşeza era tatăl, urmat de băieţii familiei, apoi de fete şi mamă, acesta fiind un ritual respectat cu sfinţenie. Dacă în familie existau şi bunici, aceştia aveau întâietate, fiind primii serviţi.

Al doilea tip de masă avea un caracter festiv, locul acesteia fiind la geam, în camera curată, acea încăpere în care se păstrau lucrurile cele mai valoroase ale familiei, ţesături şi haine, precum şi zestrea fetelor de măritat. În această cameră se reunea familia în zilele de sărbătoare sau cu prilejul unor momente însemnate de peste an. Pe ea erau aşezate mâncărurile gătite de gospodine, colacii de nuntă sau cei destinaţi colindătorilor, precum şi lampa de gaz cu care în trecut erau luminate locuinţele ţărăneşti. 



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2506 secunde