Obiceiuri în ziua Crăciunului pe stil vechi

Mâine, credincioșii ruși lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.

Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice, cum ar fi haladet (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește peștele, care se regăsește preparat în ciorba de perișoare sau chifteluțe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză (vareniki) și alte specialități rusești. Imediat după masă încep să apară și colindătorii, care cântă în casă, în fața icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, "Hristos Rajdaetsea". Colindul începe de la preotul satului și continuă la restul gospodăriilor.

Pentru ucrainenii din Maramureș, sărbătorirea Nașterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moștenite de generații. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiția cere ca pe masă să fie așezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăția de peste an. Cea mai importantă mâncare este "hrebleanca", o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peștele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanț, iar acesta rămâne așa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.

În dimineața de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopții de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viața lor bunăstare, fericire și noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar mâncăruri de post, iar sub fețele de masă se pun, conform tradiției, bani și fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

v v v

Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc și românii care fac parte din Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nicio biserică ortodoxă). Pentru aceștia, sărbătoarea Nașterii Domnului se face potrivit cu tradițiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova.

Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul rușilor lipoveni este de 29.774, al rușilor - de 8.914, al sârbilor - 22.518.