Schimbări în organizarea examenului de Bacalaureat. Ce prevăd noile decizii

638
În urma dialogului purtat cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ, în weekend, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a luat în considerare câteva propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar - „România Educată”. Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare, în perioada următoare, în Guvern.





Ministrul a precizat că, în condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual pe viitor, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă) pentru asigurarea școlarizării elevilor cu cerinţe speciale (CES), conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât și intervenții specifice. Ne referim la logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică.

Astfel, în funcție de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaționalizarea și funcționalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive și de acces, planuri educaționale personalizate, planuri educaționale individualizate și planuri de intervenție personalizată.

Referitor la examenul național de Bacalaureat, a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul acestui examen. Structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Totodată, promovarea examenului național de Bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor primite la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).



Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii. De asemenea, pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de Bacalaureat. În acelaşi timp, a fost prezentată modalitatea în care evaluarea la Bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator), iar acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă, ci vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc.

De precizat că Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.



Referitor la procesul de descentralizare, acesta va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Ca urmare, palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. 



Pagina a fost generata in 0.4609 secunde