Nu-i momentul schimbărilor! Alianța Colegiilor Centenare critică incoerența Legii Educației

1254
Nu-i momentul schimbărilor! Alianța Colegiilor Centenare critică incoerența Legii Educației - fondcolegiicentenare-1660152053.jpg

Articole de la același autor

Cu certitudine, cel mai dezbătut subiect al acestei veri îl constituie prevederile proiectelor de legi ale învățământului preuniversitar, respectiv superior, sub umbrela „România Educată”, lansate în dezbatere publică de circa 20 de zile, despre care se afirmă că au un puternic iz electoral, manipulator, conținând „promisiuni” imposibil de atins.

Numai dacă ne referim la salarii de 2.000 de euro pentru profesori sau burse de 10 ori mai mari pentru elevi, ca să nu mai spunem de un buget din PIB absolut halucinant. Asta în condițiile în care Legea 1/2011 prevede 6% din PIB pentru educație și nu s-a reușit într-un deceniu atingerea acestui prag, ce să mai vorbim de promisul 15% din anul 2027?

Din seria prevederilor care își doresc să răstoarne actualele examene naționale, cea mai intens comentată este cea cu privire la introducerea admiterii speciale în colegiile naționale, pe baza unui examen propriu. În acest sens, ziarul „Cuget Liber” publica opinia directorului Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, prof. dr. Vasile Nicoară, de altfel și vicepreședinte al Alianței Colegiilor Centenare (ACC).



Nu 90% din locuri, ci 75% să fie ocupate prin admitere specială


Dar iată că, în urmă cu două zile, ACC și-a făcut publică poziția vizavi de proiectul de lege, aducând în discuție inoportunitatea unor schimbări radicale, întrucât societatea românească e polarizată, debusolată, nu are încredere în conducători, ACC întrebându-se cu cine să fie aplicată, ținând cont de apatia din școli, fuga de responsabilități, deprofesionalizarea. Și reprezentanții ACC au remarcat exprimările stufoase, incoerente, repetițiile și lipsa de claritate a legii. „S-a renunțat, în mod nefericit, la denumiri tradiționale: gimnaziu, seminar teologic…, care țin de continuitatea învățământului românesc. Apar din nou struțo-cămile: denumiri care induc un plus de rigoare, dar care afectează cititorul, acustic și vizual (de ex. «beneficiar primar al educației» în loc de elev, școlar, preșcolar... câte trebuie să mai suporte și limba română?)”, se întreabă reprezentanții ACC.

Dar iată care sunt deficiențele actualului sistem de admitere, în opinia ACC: stereotipia Evaluării Naționale împreună cu scăderea constantă a dificultății subiectelor au dus la falsificarea ierarhiei rezultatelor, dar și la creșterea importanței meditațiilor în pregătirea pentru admitere și, implicit, la defavorizarea elevilor care nu-și permit pregătirea în particular; la același CN ajung elevi selectați în condiții diferite de examinare (supraveghere și evaluare); sunt defavorizați elevii cu aptitudini pe o anumită filieră, respectiv, profil; Selectarea elevilor mai potriviți profilurilor/specializărilor fiecărui CN prin alcătuirea subiectelor și prin ponderea notelor la disciplinele de examen.

Motive pentru care la art.74, privind admiterea la Colegiile Naționale (CN), Alianța a propus următoarele:

- stipularea faptului că aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al asocierilor în vederea susținerii examenului de admitere;

- alcătuirea subiectelor poate fi realizată și de instituții din afara colegiului, dar după structura cerută de acesta (altfel concursul de admitere nu-și va atinge ținta, fiind selectați și elevi nepotriviți ofertei și cerințelor educaționale specifice CN respectiv);

- înlocuirea , la paragraful (2), a procentului de ”…maxim 90% „ cu „…maxim 75%”;

- adăugarea la concursul de admitere, indiferent de formă, a unei probe pluridisciplinare (asemenea probei A de la Bacalaureat).

„Un deserviciu pe care îl aducem societății”

Tot în urmă cu două zile, Comisia pentru educație și cercetare a PNL București a organizat o dezbatere în prezența ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, prilej cu care sociologul Gelu Duminică i-a reamintit că într-un raport al OECD și UNICEF, din 2019, colegiile naționale sunt considerate un sistem segregat. „Ideea cu colegiile naționale care selectează pe sprânceană e un deserviciu pe care îl aducem societății. Pentru că oamenii ăia n-or să învețe ce înseamnă diversitate, o să crească în bula lor de suficienți. Sigur, înțelegem nevoia de excelență, de performanță, dar aveți grijă că în societatea românească 2% fac performanță, 40% sunt analfabeți funcțional, conform studiilor, restul, Dumnezeu cu mila. Ideea este, conform altor studii, că într-un mediu divers excelența este mult mai prezentă. Faptul că dvs. apărați ideea prinsă în proiect putem să înțelegem, dar putem să construim de aici”, a conchis apreciatul sociolog. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3613 secunde