Ştergar cu stemă, din perioada Marii Uniri, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Muzeul de Artă Populară Constanţa invită publicul să admire, în această perioadă, un obiect cu valoare de simbol, lucrat chiar în perioada în care s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918. Ştergarul achiziţionat în anul 1976 din localitatea Enisala, judeţul Tulcea, are ca temă centrală un motiv heraldic, redat pe spaţiul generos a câte unui registru plasat la capetele piesei. Astfel, pe fond bleu şi marcată de o corolă este redată stema regală, având în mijloc scutul roşu cu simbolurile provinciilor româneşti. Muzeografii de la malul mării susţin că tratarea realistă a motivului, cu bumbac galben, a permis identificarea capului de bour, ca semn al Moldovei. Însemnele celorlalte provincii sunt prezentate în mod stilizat, iar scutul stemei este susţinut de o acvilă brună şi flancat de doi lei, simboluri ale regalităţii, puterii divine, protecţiei, vigilenţei şi dreptăţii. Toată compoziţia urmează un traseu care sugerează o coroană, atribut al monarhiei ce se regăseşte şi în partea superioară a scutului. De o parte şi de alta a motivului heraldic apar două siluete feminine reprezentate cu fustă roşie (asemănătoare androcului dobrogean) şi bluză gri, strânsă în talie cu centură neagră. La baza stemei este plasată deviza latină a dinastiei Hohenzollern, de care au aparţinut regii României: „Nihil sine Deo” („Nimic fără Dumnezeu”). De precizat că decorul ştergarului este completat cu motive florale geometrizate, alese cu bumbac policrom, asociate cu vărgi şi motive geometrice (zig-zag, romburi), ajurate din borangic. La capetele piesei a fost aplicată o dantelă bleu, croşetată din bumbac, având o compoziţie geometrică şi terminaţii în colţuri. Datorită valorii sale excepţionale, ca bun al patrimoniului cultural- naţional, ştergarul a fost clasat în categoria juridică „Tezaur”. Ştergarul poate fi vizionat până pe 7 decembrie.