Tradiții de Izvorul Tămăduirii, prima sărbătoare după Paști

În prima vinere după Paști, în Vinerea Luminată, Biserica Ortodoxă sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Credincioșii din toată lumea cinstesc un praznic împărătesc, închinat Maicii Domnului. La praznicul închinat Izvorului Tămăduirii, toate lăcașurile ortodoxe organizează, după rânduială specifică Săptămânii Luminate, slujbe de sfințire a apei, numită Agheasma Mică. După slujba de sfințire, preoții îi stropesc pe credincioși cu apă binecuvântată și cântă troparul: "Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea Ta, păzește pe poporul Tău". Acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulțimea credincioșilor este stropită cu apă sfințită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative și a pagubei, în credința populară.

Apa sfințită astazi are efecte asupra sănătății fizice și spirituale. Bolnavii care respectă ritualul și beau agheasmă dimineața, înainte de micul dejun, se pun pe picioare. De asemenea, cu Agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepția băii. Tot în această zi, potrivit tradițiilor populare, se mai practică "Jurământul juvenil". Ceremonia se face în fiecare an în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii între tineri cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, pe criterii de prietenie. Tinerii trebuie să împlinească mai multe momente rituale, să-și jure loialitate și să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală: un colac, un vas de lut sau o lumânare.Înfrățitul este un legământ între băieți sau însurățitul, un legământ între fete are drept scop ajutorul reciproc, între cei care au împlinit ritualul, în cele mai dificile momente din viața lor. Și persoanele mature împlinesc acest legământ, după care ei își spun surate, fârtați, veri și verișoare și se comportă ca și cum ar fi rude. Scopul acestui legământ este acela de a fi de ajutor celui cu care "s-a legat", până la moarte.În această zi nu se lucrează în gospodărie sau la câmp. Gospodinele nu spală, nu calcă rufe și nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată. La rândul lor, gospodarii aruncă apa sfințită peste vite. În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfințită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase și să lucreze cu spor la lucrările agricole. Gospodarii stropesc cu apă sfințită în ziua praznicului grădinile și livezile pentru a avea un an bogat. Se spune că acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.