Tragedia educației: elevii s-au săturat să tocească și părinții să plătească învățământul "expirat"

De la recenta dezbatere publică pe marginea planului cadru pentru gimnaziu, desfășurată la Palatul Copiilor din Constanța, au lipsit doi dintre cei mai importanți lideri din partea cărora atât elevii, cât și părinții constănțeni ar trebui să aibă cel mai mare sprijin.

Cei câțiva părinții prezenți în sala Palatului au dovedit implicare, au dovedit că le pasă, dar cu certitudine o voce care ar fi vorbit în numele tuturor părinților constănțeni ar fi demonstrat că e imperios nevoie de o schimbare în educația noilor generații de copii. Ieri, Bunian Șachir, președintele Asociațiilor de Părinți din județul Constanța, a refuzat orice comentariu, afirmând că "urmează să dea în primire" și că în perioada imediat următoare vor avea loc alegeri.

"Nu am fost invitată!"

Ne hazardăm să aspirăm la sisteme educaționale performante și tânjim după modelul finlandez, în timp ce școala românească este foarte veche și plină de blocaje. Ne mai mirăm de ce totul se întâmplă după bunul plac al celor de la minister, când tocmai cei implicați direct nu acționează.

Același lucru i l-am reproșat și proaspăt alesului președinte al Consiliului Județean al Elevilor constănțeni, eleva Andreea Bărbuleasa. Întrebată de ce nu a participat și ea, așa cum s-a prezentat elevul Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor, la dezbatere pentru a face publice dorințele celor pe care îi reprezintă, ne-a răspuns: "Nu am fost invitată. Nu am știut de această întâlnire! Nu s-a întrunit BEx-ul să discutăm. Pe 30 ianuarie ne întâlnim să discutăm!".

Până și unii directori de unități de învățământ constănțene au susținut la dezbaterea publică interesul elevilor și era mai mult decât binevenită prezența celor doi lideri pentru a întări necesitatea unei schimbări fundamentale a modului cum învață elevii erei informaționale. Prof. Denis Ciorogaru, directorul Școlii nr. 16, afirma necesitatea unor opționale care să transforme corvoada referatelor și a tocelilor inutile în ore de socializare și dezvoltare "pe verticală", în locul munților de informație nefolositoare, îndesată cu găleata. Până la urmă Wikipedia, Google sau alte site-uri construiesc o altă cultură generală…

De pe ce planetă vine sistemul finlandez?

În timp ce învățământul românesc se chinuiește să se alinieze "actualului", sistemul finlandez, considerat cel mai bun din lume, își propune să renunțe complet la împărțirea programei școlare în materii clasice, iar până în anul 2020 să scoată matematica și istoria. Ba mai mult, se urmărește desființarea sălilor de clasă clasice și introducerea grupului de studiu mic, așa încât să fie încurajată colabo-rarea mai strânsă între elev și profesor. Ca să nu mai spunem că salariul cadrelor didactice este undeva între 2.000 și 6.000 de euro, așa încât profesia de cadru didactic să fie una atrăgătoare și respectată, iar dascălii să-i motiveze pe elevi să învețe, fiindcă plăcerea pentru învățat să le rămână tot restul vieții.

v v v

Dar iată cum arată principiile sistemului de învățământ finlandez:

- Fiecare copil este important - sistemul trebuie să fie capabil să ofere cea mai bună educație posibilă fiecărui copil, în mod egal;

- Nu există școli pentru elite - elevii sunt educați să accepte diferențele dintre ei și să le folosească pentru a colabora în tot ceea ce fac;

- Profesorii au putere de decizie în ce privește: manualele, metodele de evaluare ale studenților/elevilor, conținutul cursurilor;

- Există un curriculum la nivel național, însă doar ca o bază de lucru pe care profesorii o îmbunătățesc și îi adăuga elemente, după cum consideră ei;

- Nu există teste - elevii dau primul lor examen în clasa a IX-a;

- Nu există inspecții școlare - evaluarea profesorilor și dezvoltarea lor se bazează pe încredere;

- Doar primii 10% dintre cei mai buni studenți sunt acceptați pentru a deveni profesori; masterul este obligatoriu pentru a putea preda. (www.democratiedirecta.com)