Medgidia, pe "harta turcică" Bekir Çobanzade

Municipiul Medgidia a fost și rămâne un reper în spațiul multietnic dobrogean, fiind una dintre localitățile unde s-au conturat și consolidat, de-a lungul istoriei, comunitățile turcă și tătară din România.
Astăzi, localitatea, care s-a bucurat de o atenție deosebită din partea Sultanului Abdul Medgid, păstrează încă aerul de odinioară al târgului dominat de cultura turcică, leagăn al învățământului în limba turcă și tătară și locul unde a fost înființat primul Seminar Musulman din România.

La inițiativa E.S. Dr. Eldar Hassa-nov, Ambasadorul Republicii Azerbaidjan la București și a Prof. Univ. Dr. Tasin Gemil, și cu sprijinul administrației locale, municipiul ar putea să se evidențieze în scurt timp din nou în spațiul turcic, printr-un gest pe cât de modest, pe atât de însemnat: cinstirea memoriei uneia dintre cele mai mari personalități ale spațiului turcic, Bekir Çobanzade. Numele marelui poet național al tătarilor ar putea fi atribuit uneia dintre străzile municipiului Medgidia.

De ce Bekir Çobanzade?!
"Specialiștii azerbaidjeni îl consideră pe Bekir Çobanzade drept fondatorul lingvisticii turce moderne, iar lucrarea sa, din 1924, intitulată "Introducere în lingvistica turco-tătară" este considerată "manifestul lingvisticii azer-baidjene". Așa se explică ideea acestui proiect care a pornit de la bunul meu prieten, ambasadorul Eldar Hassanov", ne-a declarat prof. univ. dr. Tasin Gemil, fiu al Medgidiei, Directorul Institutului de Turcologie și Studii Central - Asiatice de la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, și președintele Asociației Oamenilor de Știință și Cultură Turco - Tătari din România.

Un alfabet unic pentru popoarele turco-tătare
În același timp, Bekir Çobanzade a fost inițiatorul celui mai îndrăzneț demers de unificare a vastului spațiu turcic prin intermediul lingvismului.
"În 1924, B. Çobanzade a fost invitat la noua Universitate de Stat din Baku (fondată în 1919), pentru a forma specialiști și pentru a conduce comisia însărcinată cu elaborarea noului alfabet latin al limbii azerbaidjene. Bekir Çoban-zade s-a gândit, în același timp la un alfabet unic al tuturor limbilor turcice, el militând efectiv pentru realizarea acestui proiect. Marele lingvist era convins de faptul că, un alfabet latin comun avea să ducă nu numai la unitatea tuturor popoarelor și populațiilor turcofone (numite de el "popoarele turco-tătare"), dar și la apropierea lor de valorile civilizației europene. Mai târziu, B. Çobanzade avea să plătească însă foarte scump pentru aceste idei", povestește, astăzi, prof. univ. dr. Tasin Gemil.
***
Noul alfabet latin al limbilor turco-tătare a fost elaborat de B. Çobanzade și aprobat în cadrul primului Congres Internațional de Turcologie de la Baku, din 1926. "Și cum alfabetul turc introdus de Atatürk în Turcia, doi ani mai târziu, în 1928, era identic cu alfabetul acceptat la Baku, în 1926, oamenii de știință azerbaidjeni sunt convinși de faptul că, în realitate, alfabetul actual din Turcia este opera lui Bekir Çobanzade și a comisiei condusă de el. De altminteri, litera "ș" din acest alfabet a fost împrumutat din alfabetul românesc, pe care B. Çobanzade trebuie să-l fi cunoscut atunci când s-a aflat la Budapesta", este de părere interlocutorul nostru.
***
"Până la dispariția sa, în 1937, la 44 ani, Bekir Çobanzade a publicat 15 cărți, dintre care unele sunt lucrări fundamentale, și peste 100 de studii științifice în domeniul turcologiei, la care se adaugă și opera sa literară și publicistică. Poeziile sale erau populare și printre tătarii din Dobrogea. Când eram copil, tatăl meu mă învățase câteva poezii ale lui Bekir Çobanzade, deși în acea vreme numele și opera sa erau interzise în statele co-muniste", își amintește prof. univ. dr. Tasin Gemil.
***
Poet național al tătarilor și personalitate științifică respectată a Republicii Azerbaidjan, prof. univ. dr. Bekir Çobanzade s-a născut la 15 mai 1893, în localitatea Karasubazar din Crimeea, într-o familie foarte săracă. Dovedind de mic copil o capacitate intelectuală deosebită și o putere de muncă extraordinară, Bekir Çobanzade a avut un parcurs intelectual de invidiat, el atrăgând atenția marilor învățați ai vremii. S-a format la școli din Turcia, dar și-a completat studiile și la universități din Budapesta (unde și-a luat doctoratul în filologie) și Elveția.
A murit pe 13 octombrie 1937, fiind condamnat la moarte și executat, după ce în ianuarie același an fusese arestat de către organele de securitate staliniste (NKVD) pe când se afla într-un sanatoriu din Crimea. A fost acuzat de pregătirea unei rebeliuni armate pentru înființarea unui stat independent turco-tătar.
În semn de omagiu pentru marele om de știință, una dintre principalele artere ale capitalei Republicii Azerbaidjan, Baku, poartă numele "Bulevardul Bekir Çobanzade".
***
În măsura în care proiectul va fi pus în aplicare și la Medgidia, la ceremonia oficială ar urma să participe însuși ambasadorul Eldar Hassanov, precum și o delegație a conducerii Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni.