An slab pentru apicultori. Mierea a fost mai puţină, dar de calitate

212
An slab pentru apicultori. Mierea a fost mai puţină, dar de calitate - fondstupiiarna-1610651905.jpg

Articole de la același autor

Vremea nefavorabilă şi seceta pedologică au dus la o producţie mică de miere. Practic a scăzut la jumătate cantitatea care se recolta într-un sezon. Deşi avem tradiţie în apicultură şi suntem printre principalii producători de miere din Uniunea Europeană, nu consumăm suficient încât un apicultor să poată trăi exclusiv din produsele stupului.

În România sunt peste 1,5 milioane familii de albine care produc în medie 22.000 de tone de miere anual, clasându-ne pe locul doi în UE, după Spania ca număr de familii de albine şi pe locul întâi la producţia de miere. În ultimii ani sectorul apicol s-a dezvoltat şi datorită programelor de sprijin financiar europene şi naţional care au dus la apariţia unor ferme ecologice de producere a mierii. Prin accesarea acestor programe, apicultorii şi-au extins stupinele şi au putut achiziţiona material biologic cu valoare certificată, cutii, utilaje apicole moderne în vederea obţinerii de produse competitive pe piaţa internă dar şi externă. Anul care s-a încheiat a fost dificil şi pentru apicultori. Tot seceta pedologică şi schimbările climatice au dat bătăi de cap şi lucrătorilor din stupine. „De 14 ani de când ne ocupăm de stupi, 2020 este cel mai slab an la producţia de miere. Practic s-a înjumătăţit cantitatea pe care o realizam. Seceta pedologică care a afectat marea majoritate a culturilor din Dobrogea, a atins şi culturile de rapiţă şi florescenţa la salcâmi şi tei. Lipsa precipitaţiilor din toamna trecută şi bruma târzie, a făcut ca mugurii de salcâm să vegeteze pentru că au fost temperaturi destul de generoase, ca apoi temperaturile să scadă, ceea ce a dus la lipsa florilor, iar unde s-au făcut, nu au secretat nectar. Astfel că, albinele nu au avut ce culege”, a declarat pentru „Cuget Liber”, Dănuţ Tudor, apicultor.

Apicultura ecologică mai scumpă şi cu reguli stricte

Veteranii din acest sector, care se ocupă de 40 de ani de albine spun că nu au întâlnit aşa ceva. „Noi facem apicultură ecologică şi cheltuielile sunt mult mai mari. Dacă şi la anul se repetă situaţia şi cheltuielile depăşesc veniturile, nu vom putea rezista şi vom fi nevoiţi să reducem efectivele de albine”, a spus apicultorul. 25 de lei de familie de albine, cât a fost ajutorul de stat pentru asigurarea rezervei de hrană pentru iernat, este foarte puţin, spun apicultorii. Şi nici preţul nu-l pot creşte, pentru că şi aşa, magazinele sunt pline de miere ieftină, convenţională. „Ajutorul este bine venit dar este insuficient, mai ales la apicultura ecologică. O albină consumă în perioada de repaus în jur de 10 kg, iar cât oferă statul, 25 de lei, înseamnă practic 1 kg de miere. Şi nu mai punem la socoteală tratamentele şi celelalte costuri cu ramele, cu camionul pentru transport în pastoral”, a precizat Dănuţ Tudor. Cererea pe piaţa internă a crescut în ultimii ani. Consumatorii au început să prindă gustul mierii de calitate şi sunt dispuşi să scoată cu câţiva lei mai mulţi din buzunar, pentru un produs natural. „Noi producem în jur de 9 tone pe an de miere, din care 3.000 de kg lăsăm ca hrană pentru cele aproape 300 de familii de albine pe care le avem. Oricum producţia a scăzut sub jumătate pentru ce familii avem noi. Pentru că avem mătci cu pedigrii şi mătci maidaneze, cum li se spune în limbaj apicol”, a adăugat Dănuţ Tudor. Ar mai trebui să ştiţi că un kilogram de miere de salcâm costă 45 de lei, de rapiţă şi de tei costă 30 de lei, iar mierea polifloră 25 de lei.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4859 secunde