Beneficiarii ajutoarelor sociale muncesc la negru în portul Constanța

Federația Națională a Sindicatelor Portuare a deranjat multe afaceri. Pe 21 iulie 2010, în prima zi de controale la căile de acces în portul Constanța, sindicaliștii au reușit să stopeze circa 1.000 de lucrători la negru. "Recolta" a fost bogată pentru că au avut sprijinul autorităților portuare și al paznicilor.
"Pe 22 iulie, situația s-a schimbat total - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petre Costel, președintele federației. Autoritățile n-au mai colaborat, iar paznicii au dat drumul la toată lumea să intre, fără să-i mai controleze de legitimații, pe motiv că accesul persoanelor este liber în port. Or, se știe că acesta are regim special, aflându-se sub incidența codului ISPS."
Pentru cei ce nu știu, trebuie precizate câteva lucruri. Codul de reguli ISPS a fost adoptat în decembrie 2002, la Londra, de Organizația Maritimă Internațională. El a devenit obligatoriu pentru statele maritime.
România a aderat la codul ISPS, în 2003, actul de acceptare a acestuia fiind OUG nr. 80. În esență, statul român și-a asumat răspunderea de a pune în practică o serie de măsuri de securizare a facilităților portuare (respectiv zonele de interfață între port și navele care fac voiajuri internaționale) împotriva atacurilor teroriste.
În ce constau acestea? În realizarea unor evaluări ale punctelor nevralgice, pe baza cărora să se întocmească planuri de securitate și proceduri, în stabilirea mijloacelor care să împiedice accesul neautorizat în zona facilităților portuare și în monitorizarea accesului.
Efectul OUG nr. 80/2003 a fost apariția, începând din anul 2004, a câțiva kilometri de gard chiar în incinta portului Constanța. Statul român a obligat operatorii portuari să împrejmuiască, pe banii lor, magaziile, depozitele, platformele de operare. O pădure de metereze din prefabricate, fier beton și plasă de oțel a răsărit în calea posibililor teroriști. Fiecare dintre operatori a plătit sute de mii de euro pentru kilometrii săi de împrejmuire. Pe deasupra, a angajat, pe lângă propriii paznici, pază semi-militarizată.
Aceste garduri interioare sunt apărate de un altul, exterior - cel mai lung gard din România. El se întinde de la baza digului de nord, din Constanța, până la cea a digului de sud, de la Agigea, și are 13 km.
Pentru construcția gardului, a drumului de supraveghere care îl însoțește și pentru reparațiile de la porțile de acces, statul a cheltuit 20 miliarde lei într-o primă fază.
Ulterior, sistemul de securitate perimetrală a fost schimbat pentru a corespunde prevederilor Regulamentului nr. 725 al UE. Practic, au fost refăcute gardul și șoseaua de supraveghere, au fost modernizate mai multe porți de acces, au fost instalate camere de luat vederi din 200 în 200 de metri și un cordon de senzori, au fost amenajate bariere de acces pe bază de carduri electronice, pentru persoane și autovehicule. Investiția a fost executată de firma "UTI Internațional", în baza unui contract cu durata de 20 de ani, încheiat pe vremea directorului general Gheor-ghe Moldoveanu. În baza lui, CNAPMC, în calitate de beneficiar al sistemului de securitate, plătește 133.000 euro pe lună pe durata contractului. "Gardul inteligent" - cum este supranumit acest sistem de securitate - este supravegheat zi și noapte dintr-un centru de control dotat cu camere video.
Iată că acest sistem de securitate sofisticat și costisitor nu reușește să-i stopeze pe "teroriștii" sistemului fiscal și ai Codului Muncii. Dimpotrivă, se dovedește extrem de permisiv cu ei, afirmă Petre Costel.
Mircea Burlacu, secretarul general al FNSP, a dezvăluit că situația este mult mai gravă decât pare la prima vedere. În timpul controalelor efectuate la porți, unii dintre lucrătorii la negru au recunoscut că sunt beneficiari ai ajutoarelor sociale. Practic, bugetele statului sunt păgubite de două ori: prin plata respectivelor ajutoare și prin neachitarea impozitelor și contribuțiilor pentru veniturile obținute în port. "Fenomenul muncii nefiscalizate în portul Constanța este mult mai larg decât am putut noi să demonstrăm în cele două zile. Dacă s-ar face ordine, guvernul n-ar mai plânge că nu are bani" - a declarat Burlacu.
"În cele două zile, am înțeles că mulți nu doresc să se facă ordine în portul Constanța. Noi nu vom lăsa, însă, lucrurile așa cum vor ei. Vom solicita o întâlnire la care să participe toate autoritățile din portul Constanța și patronatul portuar. Mai mult, vom informa Ministerul Tran-sporturilor, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Guvernul României despre toate aceste fenomene. Vom transmite și o informare la Uniunea Europeană pentru a arăta cum respectă autoritățile din România prevederile codului ISPS" - a atenționat Petre Costel.