Ce a fost și ce a ajuns stagiatura absolvenților de învățământ superior în producție!

Înainte de 1990, legea prevedea o perioadă de stagiatură cu durata de trei ani pentru absolvenții cu studii superioare încadrați în producție. Dacă unele întreprinderi tratau formal această etapă importantă pentru formarea viitorilor specialiști, altele, printre care și Șantierul Naval Constanța, îi acordau o atenție deosebită.

În primul an de stagiu, tinerii ingineri constructori de nave își desfășurau activitatea pe lângă un maistru care conducea o formație de lucru, în al doilea an, erau luați în primire de un șef de atelier sau de secție, iar în al treilea an, stagiul continua într-un atelier de proiectare tehnologică, la serviciul dispeceri sau la cel de control al calității. Astfel că, pe parcursul celor trei ani de stagiu, tânărul inginer ajungea să cunoască întregul proces de producție, de la faza de execuție până la cea de proiectare tehnologică, să se adapteze la lucrul în echipă și să își însușească deprinderile necesare mai multor posturi. La finalul perioadei de stagiu, el era evaluat și repartizat la locul de muncă în care dădea cel mai mare randament.

După 1990, sistemul stagiaturii a început să fie neglijat, integrarea tinerilor în unitățile economice fiind lăsată la voia întâmplării. Dar cel mai grav este faptul că proaspeții absolvenți au început să întâmpine mari dificultăți în accesul pe piața muncii, mulți agenți economici preferând să angajeze lucrători cu experiență.



O lege ignorată

Abia în 2013, statul român și-a reamintit de necesitatea și importanța perioadei de stagiatură în formarea viitorilor specialiști din economia națională și a adoptat Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Actul normativ prevede că perioada de stagiu se desfășoară în baza unui contract cu durata de șase luni și a unui program de activități aprobat de angajator, la propunerea conducătorului compartimentului, sub coordonarea unui mentor. Legea stabilește modul de organizare a evaluării la finalul stagiaturii și de certificare a absolvire a acesteia.

În privința finanțării stagiului sunt prevăzute următoarele surse: bugetul propriu al angajatorului, fondul social european, bugetul asigurărilor pentru șomaj, sponsorizări și alte surse.

Unii dintre angajatori n-au auzit nici până astăzi că există o astfel de lege. Alții au ignorat-o, fiind descurajați de prevederile birocratice ale actului normativ, care constituie o serioasă piedică în calea obținerii finanțării din partea statului.

Drept urmare, integrarea în muncă a absolvenților de învățământ superior s-a derulat după priceperea fiecăruia. La unii, perioada de adaptare a durat numai câteva zile, la alții doar o lună, stagiile de practică de șase luni, finanțate de stat fiind o excepție.

Ce să mai spunem de faptul că numeroși absolvenți ieșiți de pe băncile facultăților au fost încadrați în munci inferioare nivelului lor de pregătire. Dacă s-ar face o statistică, v-ați îngrozi câți chelneri, barmani, cameriste, paznici și vânzători sunt absolvenți ai facultăților de științe juridice, economice și politice, de matematică, filologie, limbi străine și navigație.

Deși în fiecare an de pe băncile facultăților din România ies mii de absolvenți, în anul 2020 au fost încadrați în producție doar 26 de absolvenți de studii superioare pe locuri de muncă destinate stagiarilor -- potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă - pentru aceștia încheindu-se convenții aferente contractelor de stagii profesionale finanțate de stat.

Sub impulsul Uniunii Europene, statul român a decis, în anul 2021, să revizuiască Legea nr. 335/2013, mai exact, să simplifice procedura de evaluare a stagiarului. Astfel, în martie 2021, Ministerul Muncii a transmis un chestionar angajatorilor care au beneficiat de prevederile legii (respectiv de finanțare publică). La întrebarea referitoare la percepția acestora privind piedicile administrative în efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, 33,3% dintre respondenți au considerat că procesul este birocratic, iar 50% au identificat ca principale probleme procedurile îndelungate și

greoaie de organizare a perioadei de stagiu și de evaluare a stagiarului.

83,3% dintre respondenți consideră că efectuarea evaluării ar trebui realizată de angajator, iar 66,7% apreciază că evaluarea stagiarului trebuie făcută prin observarea directă a activității acestuia, a comportamentului, performanțelor și îndeplinirii obiectivelor stabilite în raport cu programul de activități aprobat de angajator.

Totodată, din informațiile primite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene rezultă că angajatorii nu au fost interesați de subvențiile acordate pentru organizarea de stagii profesionale pentru absolvenții de învățământ superior motivând că, deși măsura este avantajoasă din punct de vedere financiar, multitudinea de documente ce trebuie întocmite, mai ales la finalul stagiului, este descurajantă.

Pe baza concluziilor desprinse din acest sondaj, Legea nr. 335/2013 va fi modificată. Potrivit unui proiect de act normativ, procedura de evaluare a stagiarului va fi simplificată, iar obținerea finanțării va fi mai accesibilă angajatorilor. Se speră că, prin modificările aduse, accesul tinerilor absolvenți de studii superioare pe piața muncii va fi mai facil, iar numărul contractelor de stagiu va crește.