Ce șanse au victimele catastrofelor navale de pe Marea Neagră să fie salvate?

1156
1
"Ora 11 și 2 minute, o bubuitură năprasnică a făcut țăndări liniștea Constanței. Unda de șoc a zgâlțâit ferestrele urbei. «Are armata trageri», au gândit localnicii. O trâmbă de fum gros, negru ca tăciunele a izbucnit pe mare, înecând la scurt timp zările. În port, s-a dat alarma: pe tancul petrolier «Mesta» s-a produs o explozie."

Astfel îmi începeam relatarea despre unul dintre cele mai dramatice evenimente navale petrecute în zona de coastă a României în urmă cu 15 ani. Pe data de 7 mai 2001, nava bulgărească de 75.000 tdw, care transporta 2.000 t de slop (un amestec de apă și reziduuri petroliere rezultate din spălarea tancurilor) a luat foc în rada portului Constanța, la 5 mile de capătul digului de nord.

La salvarea echipajului, stingerea incendiului și prevenirea unei catastrofe ecologice a fost mobilizată o forță navală cum rar s-a mai văzut la un eveniment maritim petrecut în rada portului Constanța. Circa 20 de unități navale, în frunte cu cele ale Grupului de Intervenții și Salvare Navală (GISN, actualul ARSVOM) au acționat în zonă. După 11 ore de luptă, focul a fost biruit.

Suntem la distanță de un deceniu și jumătate de la acel eveniment și, în hotelul "Bulevard" din Constanța, se defășoară Conferința Internațională "Căutare și salvare de vieți omenești pe mare - SAR, în regiunea Mării Negre". România, prin Autoritatea Navală Română, este organizatoarea celei de a 13-a sesiuni a aces-tei conferințe, la care participă reprezentanți ai autorităților și administrațiilor maritime din zona Mării Negre, responsabili cu activitatea de căutare și salvare de vieți omenești pe mare, din Bulgaria, Georgia, Turcia, Ucraina și Federația Rusă. Răspunzând întrebărilor ziariștilor, Răzvan-Gabriel Trandafir, directorul general al Autorității Navale Române a declarat: "Suntem mândri că în 2004, România a găzduit prima ediție a acestei conferințe, că în Constanța a început această colaborare între țările din zonă. Activitatea de căutare - salvare la Marea Neagră este împărțită geografic. Fiecare țară are geografic respon-sabilitățile ei. În ultimii zece ani, în apele teritoriale ale României nu au fost inter-venții majore. Toate operațiunile de căutare-salvare pe mare sunt coordonate de centrul maritim de coordonare din cadrul ANR, iar intervenția operațională se realizează de către Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare. La operațiunile de căutare și salvare participă nu doar navele acesteia, ci și cele ale operatorilor privați, cu care avem parteneriate. Avem nave care pot ieși pe o mare de gradul 6 sau 7. ANR are cei mai buni specialiști pe partea de coordonare. La rândul ei, ARSVOM are oameni bine pregătiți pe partea operativă, care fac de mulți ani acest lucru și se pregătesc continuu. Intervențiile cu elicopterele sunt realizate de stat, respectiv ISU, iar în caz de nevoie se poate apela la elicopterele operatorilor privați. Exercițiile de căutare și salvare pe mare se execută anual de către cei cu atribuții în domeniu. ANR

a organizat un astfel de exercițiu în 2016."

Cea mai bună metodă de prevenire a evenimentelor navale dramatice este eliminarea navelor sub standardele tehnice internaționale de pe piața Mării Negre. În ultimii ani, datorită exigenței tot mai mari arătată de inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre, structura parcului naval care servește porturile din regiune s-a îmbunătățit semnificativ. A crescut ponderea navelor tinere, iar "coșciugele plutitoare" sunt tot mai puține. Așa se explică de ce astăzi sunt mai puține catastrofele navale la Marea Neagră, decât acum un deceniu, și de ce intervențiile salvatorilor s-au rărit dramatic.

În cadrul conferinței, care se derulează pe parcursul zilelor de 12 și 13 octombrie 2016, sunt abordate următoarele teme:

- sistemul național SAR - facilități și capabilități, alerte false și reale;

- rapoartele de țară privind activitatea de căutare și salvare de vieți omenești pe mare;

- operațiunile SAR offshore la Marea Neagră;

- planurile de cooperare SAR cu navele de pasageri;

- funcționalitățile portalului web Black Sea MRCC;

- programul anual al instruirilor privind activitatea SAR;

- serviciile de asistență maritimă - Maritime Assistance Services;

- implicarea sectorului privat în activitățile de cautare și salvare pe mare;

- atribuțiile Poliției de Frontieră în ceea ce privește activitatea SAR.

Conferința de la Constanța va trebui să răspundă la o întrebare esențială: Ce șanse au victimele catastrofelor navale de pe Marea Neagră să fie salvate?

La reuniunea din Constanța, participă, de asemenea, reprezentanți ai instituțiilor și companiilor implicate în activitatea SAR din România: Ministerul Transporturilor, Prefectura Constanța, ARSVOM, RADIO-NAV, CERONAV, CN APMC SA, Ministerul Apărării Naționale (Centrul Național Militar de Comandă - Nucleu și Academia Navală "Mircea cel Batrân"), Ministerul Administrației și Internelor - Centrul Național de Monitorizare a Situației Operative, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Garda de Coastă Constanța, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța), Universitatea Maritimă Constanța, Regional Air Services, GSP și DAMEN Galați.

Conferințele Black Sea SAR se organizează anual, în baza prevederilor art. 9 al Acordului de la Ankara din 27.11.1998, de cooperare privind serviciile de căutare și salvare pe mare între statele riverane Mării Negre, care stipulează că reprezentații autorităților competente ale părților se întrunesc ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe an, în scopul dezvoltării cooperării, al schimbului de experiență și de informații. Aceste conferințe sunt găzduite pe rând de țările riverane Mării Negre. 

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2642 secunde