Cei ce au jefuit Bancorex-ul nu sunt deranjați de statul român

Devalizarea fostei Bănci Române de Comerț Exterior Bancorex  SA a fost mulți ani laitmotivul dezbaterilor publice pe tema corupției. Astăzi nimeni nu mai vorbește despre această mega-escrocherie. 

În esență, afacerea Bancorex este o delapidare realizată prin acordarea de credite neperfor-mante, de circa două miliarde de dolari. Numai în perioada 1997 - 1999, statul a fost nevoit să achite peste 18.000 de miliarde de lei pentru a acoperi găurile lăsate de debitori. Până azi, nimeni din conducerea Bancorex nu a dat socoteală pentru modul dezastruos în care a fost administrată banca. Dimpotrivă, instanțele de judecată au constatat nevinovăția celor ce au gestionat-o. Cu dosarele penale albite - adevărate certificate de bună purtare -, unii dintre aceștia au ridicat pretenții de sute de mii de dolari, reprezentând drepturi salariale, dobânzi și daune morale. 

Instituțiile statului au demonstrat că nu sunt interesate de clarificarea afacerii. De altfel, lista debitorilor Bancorex a fost publicată datorită interpelării din 6 noiembrie 2006, făcută de senatorul Marius Marinescu. Abia în urma acestei acțiuni politice, a fost deconspirată "Situația debitorilor preluați de la Banca Română de Comerț Exterior Bancorex SA ce figurează la data de 2 octombrie 2006 cu obligații de plată către AVAS."

Lista cuprindea 690 de debitori preluați de la Bancorex. Cea mai mare datorie - 57.946.016,80 USD - figura în dreptul companiei Sanca Impex SA București, iar cea mai mică, de numai 17,82 USD, avea drept titular firma ATI SERV SRL Sfântu Gheorghe. Semnificativ este faptul că 13,77% dintre datornici, respectiv 95 de firme, cu un debit total de peste 160,86 milioane dolari, erau din municipiul și județul Constanța. Această pondere ridicată demonstra rolul jucat de constănțeni în afacere. 

Mult mai interesantă era structura debi-torilor. Mai mult de o treime (cu datoriile cele mai mari) erau firme de shipping. Din aceasta decurge o concluzie de netăgăduit: prăbușirea "Bancorex" a mers mână în mână cu falimentul flotei naționale. De fapt, printre principalii datornici se numără cele două companii de navigație ale statului CNM Navrom SA și CNM Romline SA, aflate în lichidare, precum și o constelație de societăți private, care au preluat navele în bare-boat. 

Ultima actualizare a situației datează din data de 12 ianuarie 2009, ceea ce lasă să se înțeleagă că, de atunci și până astăzi, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fostă AVAS, fostă FPS nu a mai recuperat nimic. Lista cuprinde 647 de firme, 98 dintre ele, cu o datorie totală de peste 173,454 milioane de dolari, fiind din județul Constanța.

Ce să înțelegem din modul în care statul român tratează afacerea Bancorex? Că nu poate sau că nu este interesat să recupereze uriașa datorie? Chiar dacă cele mai multe firme debitoare au dat faliment, acționarii și asociații lor sunt în viață. Mulți și-au construit vile pe banii statului și au deschis alte afaceri. De ce nu sunt trași la răspundere?

Fiscul îi urmărește până în pânzele albe pe contribuabilii care au datorii de câțiva lei la bugetele statului. Îi rupe cu dobânzi și penalizări. Antifrauda Fiscală îi frige până și pe agenții economici care nu fac evaziune fiscală, dar sunt prinși cu un minus de 10 lei în gestiune. De ce nu manifestă statul aceeași intransigență și în cazul celor ce au devalizat Bancorex-ul?