Condamnaţi la dispariţie! Taximetriştii, "sufocaţi" de taxe, impozite şi… transportul alternativ

Meseria de taximetrist nu a fost niciodată una de lux, dar nici nu s-a murit de foame de pe urma ei. Genera un venit decent, astfel încât să poţi susţine, la un nivel mediu, o familie. Odată cu apariţia transportului alternativ - gen Bolt, Uber - şi pe fondul creşterii teribile a cheltuielilor cu automobilele, taximetria riscă să devină istorie, să fie condamnată la dispariţie.

Vremuri grele pentru taximetrişti, care, din pricina loviturilor după lovituri încasate, îşi văd jobul pus în pericol. Sau mai bine spus, trebuie să ia în calcul, dacă nu o reconversie profesională, măcar un „update” al serviciului actual.

„Am ajuns la limita supravieţuirii, lună de lună facem şi refacem calcule, să vedem dacă mai este rentabil să desfăşurăm această activitate. Cheltuielile au crescut foarte mult, şi aici mă refer la preţurile carburanţilor, uleiurilor şi al celorlalte consumabile ale unei maşini. La acestea, mai adăugaţi asigurările, inspecţiile tehnice, staţiile, iar dacă te grăbeşti cu un client şi mai încasezi şi vreo amendă, e «bucurie» maximă. Iar noi încasăm ceva mai mult de trei lei pe kilometru, un preţ prin care încercăm să ne menţinem în piaţă.

Noi, taximetriştii, suntem controlaţi şi para-controlaţi de toate instituţiile statului. Avem norme tehnice de respectat, din ce în ce mai severe, taxe şi impozite de plătit. Noi ne supunem tuturor acestor reguli, dar nu toată lumea procedează aşa. De când cu transportul alternativ, gen Bolt sau Uber, taximetria tradiţională s-a prăbuşit. Şi nu cred că îşi va mai reveni, pe coordonatele actuale”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Vasile R., taximetrist cu vechime de peste 30 de ani în domeniu.

Aşa că nu-i de mirare că foarte mulţi tineri, în special, au trecut de cealaltă parte a „baricadei”, renunţând la taximetria tradiţională în favoarea transportului alternativ.

„Am fost cinci ani taximetrist, acum am trecut la Bolt. Sunt mult mai multe avantaje, dincolo de aspectul financiar, mă interesează programul şi condiţiile de lucru. Ca mine, mulţi au făcut pasul, iar accesul în domeniu este mai uşor. Personal, mai am un job, reparaţii calculatoare, de care nu mă puteam ocupa înainte”, ne explică Ştefan P., conducătorul unui autoturism Skoda pe care l-a trecut pe Bolt. Acesta ne-a dezvăluit şi suma care-i rămâne, curat, din această activitate, la finalul unei luni: 4.500 de lei.

O „portiţă” lăsată larg deschisă

Rivalitatea dintre taximetria tradiţională şi transportul alternativ este binecunoscută. De-a lungul timpului, o serie de instituţii, printre care şi Consiliul Concurenţei, au fost sesizate, dar, cel puţin până la această oră, nu au fost luate decizii clare în privinţa autorizaţiilor, a taxelor şi impozitelor.

Reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) speră însă să fie mai convingători, ei propunând o serie de modificări la OUG privind activităţile de transport alternativ.

„Cei care fac transport alternativ trebuie să aibă reguli clare. Uber şi Bolt reprezintă platforme digitale, nu transportatori. Ei intermediază o aşa-zisă comandă de la un potenţial client către un transportator. Digitalizarea este una, iar transporturile sunt altceva. Statul român le-a dat voie sa funcţioneze ca platformă digitală, nicidecum să facă regulile în transportul de persoane. Ei susţin că transportul alternativ nu este taximetrie, pentru că maşinile nu merg pe prima bandă. Dacă li s-ar da voie să facă şi asta, oamenii şi-ar da seama cât de mulţi sunt, pentru că ar bloca traficul pe acele benzi. Aceste platforme trebuie să-şi plătească taxele şi impozitele în România”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.

Reprezentanţii taximetriştilor propun ca, în situaţia în care operatorul platformei digitale este o persoană juridică nerezidentă, acesta să fie obligat să aibă pe toată perioada în care îşi desfăşoară activitatea de intermediere a transportului alternativ pe teritoriul României o filială înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin care se derulează toate activităţile comerciale în România.