La orizont, criza alimentară. „Prelungirea plafonării adaosului comercial este catastrofală!”

Societatea românească este precum un vapor ce se pregăteşte să intre în furtună. Anul 2024 a adus cu sine nu doar creşteri de preţuri la energie, carburanţi, materii prime în general, ci şi un (prim) val de nemulţumiri ale populaţiei. Pe acest fundal, într-un viitor apropiat, se mai preconizează o lovitură: criza alimentară! Vor reuşi oare guvernanţii să evite acest scenariu sumbru?

Agricultorii, adevăraţi „stâlpi ai societăţii” - ca să-l evocăm pe celebrul dramaturg norvegian Henrik Ibsen -, trăiesc momente dramatice: îşi văd afacerile ameninţate cu falimentul. Asta după ce costurile de producţie au crescut semnificativ, iar mărfurile lor se vând tot mai greu, piaţa fiind invadată de produse din Vest şi, mai nou, din Ucraina.

De mai bine de jumătate de an, fermierii îşi strigă necazul, iar protestele (spontane) de acum sunt o consecinţă firească. Autorităţile au preferat să facă „joc de glezne” în locul unor măsuri ferme, problema Ucrainei fiind… prioritară! Ce vor rezolva prin aceste proteste, câte dintre revendicări îşi vor găsi soluţionare? Rămâne de văzut.

„Suntem îngenuncheaţi! Motorina, curentul electric, apa - totul costă foarte mult, subvenţiile vin când şi în ce cuantum vin, băncile ne bat la uşă, să plătim ratele pentru utilaje. Piaţa cerealelor este bulversată de produsele din Ucraina, care nu sunt doar în tranzit, ci rămân şi în ţară, la preţuri pe care noi nu avem cum să le oferim. Mă gândesc tot mai serios să ies din afacere, să vând şi să-mi văd de viaţă, dar nu ştiu cui aş putea să vând”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Adrian P., agricultor.

„Preţurile mici din afară ne omoară!”

Nu numai fermierii sunt în prag de prăbuşire, ci şi firmele care activează în industria alimentară. Mai exact, cei care, folosind materia primă autohtonă, creează produsul final, care ajunge pe rafturile magazinelor. Aceştia au o altă durere: măsura privind plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază ar putea fi prelungită şi după data de 31 ianuarie. Oamenii şi-au făcut socotelile pe noile coordonate şi… a cam dat cu rest, mai ales că ei nu primesc nici subvenţii, nici nu beneficiază de preţuri preferenţiale, de exemplu, la energie.

„Plafonarea este făcută greşit, pentru că sunt prinse doar procesarea şi retailul. Furnizorul de materii prime nu are niciun fel de plafonare, iar în ultimul timp, preţurile materiilor prime în România sunt mai mari decât afară. Preţurile cresc, dar cresc în detrimentul nostru. Ministrul Agriculturii spune că industria alimentară este la pământ. De ce oare s-o fi prăbuşit? În agricultură s-au dat subvenţii, s-au dat bani din toate direcţiile. Industria alimentară n-a beneficiat de nimic, nu are materii prime, beneficiem de o lege foarte stufoasă şi am atras atenţia că vom avea preţuri mai mari decât cei din Vest. Plafonarea la ora actuală e de neînţeles.

Vrem şi noi o subvenţie pe motorină, pentru că avem şi noi flotă de transport. Vrem ajutor pentru cumpărare de materii prime, vrem să fim protejaţi pentru mărfurile care vin de afară, pentru că vin din ce în ce mai multe. Vrem subvenţie la bancă, pentru că suntem puşi la zid de creşterea dobânzilor. Industria alimentară nu beneficiază de niciun fel de ajutor din partea Guvernului, este în pragul unei catastrofe. Dacă distrugi industria alimentară, materiile prime vor trebui date în altă parte. Este o nebunie: dăm subvenţii la oaie, la capră, la tuns oaia. Eu am întrebat personal, de ce la producţie nu se plafonează preţul? La ora actuală, preţurile mici din afară ne omoară! Şi ca să venim şi noi cu preţuri mai mici trebuie să umblăm la calitate. Prelungirea plafonării este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare, ci şi al consumatorului final”, a avertizat preşedintele Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară - Romalimenta, Sorin Minea.

De partea cealaltă, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a promis că va finanţa industria alimentară, în aşa fel încât să poată fi procesată cât mai multă materie primă, el invocând în acest sens programul Investalim.

„Nu trebuie să mai exportăm materie primă şi să importăm produse finite. Este pentru prima oară când Ministerul Agriculturii scoate un program atât de important pentru procesarea din România, precum programul Investalim, cu alocare de 520 de milioane de euro”, a spus Florin Barbu.

Carnea de miel ar putea figura pe listă

Ordonanţa de Urgenţă nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare a intrat în vigoare pe 1 august 2023 şi viza 14 grupe de produse alimentare: pâinea, laptele de vacă proaspăt, brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, făină albă de grâu, mălai, ouă, ulei de floarea soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeţi albi vrac, zahăr alb tos.

La finele lunii octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu 90 de zile a măsurii de limitare a adaosului comercial la unele alimente, incluzând şi noi produse în această listă. Lista produselor cu adaos comercial plafonat a fost extinsă cu orez - bob rotund, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi şi carne tocată, fiind chiar luată acum în calcul şi introducerea de noi produse pe listă, precum carnea de miel.

Aşadar, avem fermieri nemulţumiţi, procesatori nemulţumiţi, transportatori nemulţumiţi. Şi o mare de promisiuni…