Culmea culmilor! Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare e scris în "limba de lemn" a birocrației
291
Articole de la același autor
Mare chilipir! Cu numai 97.448 de lei puteți cumpăra șapte automobile de la fiscul constănțean
19 Septembrie 2022
Marea Neagră, curățată de coșciuge plutitoare! 15 nave sub standard, reținute în porturile românești
04 August 2022
Oil Terminal eliberează un teren din vecinătatea Gării Constanța pentru un proiect rezidențial și energetic
28 Septembrie 2022
Bilanț îngrijorător pentru Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, în primul semestru din 2022
27 Septembrie 2022
ȘOC ÎN MEDIUL DE AFACERI! Heineken va închide fabrica de bere din Constanța
21 Septembrie 2022
Statisticile Oficiului Național de Invenții și Mărci (OSIM) vorbesc despre o involuție a creativității și inventivității din România. Iată, după prăbușirea regimului comunist, s-a înregistrat o scădere abruptă a cererilor de brevete de invenție depuse, de la un vârf de 3.081, în 1990, la 817, în 2021, în timp ce numărul brevetelor eliberate a scăzut de la 1.428 la 376.
Subfinanțarea cercetării
Una dintre principalele cauze este subfinanțarea cercetării științifice din România. Dacă în anul 2014 cheltuielile cu activitățile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,38% din produsul intern brut (din care 0,22% pentru sectorul public și 0,16% pentru sectorul privat), în anul 2020, s-au ridicat la doar 0,47% (din care: 0,28% pentru sectorul privat și 0,19% pentru sectorul public). Spre comparație, la nivelul Uniunii Europene, ponderea acestor cheltuieli se ridică la 1% din PIB.
În anul 2020, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 61,2% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o scădere cu 2,7% comparativ cu cele din 2019. Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au avut o pondere neschimbată, de 18,8%, în timp ce cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu 2,6%, ajungând la 20,0% din total.
În anul 2020, întreprinderile au finanțat 52,8% din costurile cercetării-dezvoltării, în timp ce din fondurile publice au fost acoperite doar 32,9% din cheltuieli. La sfârșitul anului 2020, numărul lucrătorilor care își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare a fost de 45.304 salariați, din care: 12.952 în mediul privat, 12.931 în sectorul guvernamental (institute și centre de cercetare), 19.106 în învățământ și 315 în sectorul privat non-profit. Din total, 28.090 sunt cercetători, 6.674 sunt tehnicieni și asimilați, iar 10.540 de lucrători reprezintă alte categorii profesionale.
Buget pentru șase ani
În ședința din data de 29 septembrie 2022, Guvernul a adoptat Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare pentru perioada 2022 – 2027. Elaborat și administrat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, acesta este principalul instrument de implementare a Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022 - 2027.
Bugetul alocat în cadrul planului național este estimat la maximum 60 de miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din vistieria statului, din fonduri externe nerambursabile și contribuții ale partenerilor în proiecte. Se dorește ca, în viitorii ani, ponderea cheltuielilor publice pentru cercetare-dezvoltare să crească de la 0,19% la 1,00% din PIB, în acord cu legislația în vigoare.
De câți ani are nevoie statul român să asigure această creștere, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare nu ne spune.
Abuz de generalități
Documentul excelează prin abuzul de generalități și, în loc să lumineze drumul cercetării științifice românești, îl întunecă și mai rău. Iată, la modul foarte general se vorbește despre tot felul de programe și tipuri de proiecte. Mă gândesc cu groază la bieții cercetători care se vor chinui să ghicească ce au vrut să spună autorii documentului!
Planul este structurat pe zece programe de cercetare-dezvoltare-inovare și mai multe subprograme. În vederea atingerii obiectivelor programelor și subprogramelor se vor putea lansa competiții.
Printre tipurile de proiecte, sunt nominalizate: platforma de studii și cercetări avansate; proiecte de cercetare exploratorie; proiecte complexe de cercetare de frontieră; proiecte de cercetare ERC (European Research Council); workshop-uri exploratorii.
Burse pentru tinerii cercetători
Programul „resurse umane” din cadrul planului național are drept scop: „creșterea numărului de cercetători și formarea unor generații preocupate de mediul științific european și internațional, prin sprijinirea carierei de cercetare, pe întreg parcursul profesional, cu accent pe formare și dezvoltare de competențe.” În cadrul lui ar urma să se deruleze următoarele proiecte:
- burse doctorale de mobilitate în străinătate;
- proiecte de cercetare postdoctorală;
- proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente;
- burse de cercetare „Ștefan Odobleja”, „Simion Mehedinți” și „Spiru Haret”.
- acordarea de certificate de excelență Marie Sklodowska – Curie cercetătorilor cu rezultate excelente;
- premierea rezultatelor cercetării și a revistelor științifice românești, pentru publicarea în modelul științei;
- sprijinirea și încurajarea publicării de lucrări științifice în reviste cu impact și influență;
- protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Ați înțeles ce vrea să spună?
Pentru atragerea mediului privat în activitatea de cercetare-dezvoltare, inițiatorii au propus subprogramul antreprenoriat inovativ și inovare deschisă. Documentul precizează că scopul acestuia este: „dezvoltarea sistemului de antreprenoriat de inovare și susținerea formării unei mase critice de start-up-uri inovative, care să contribuie la crearea unui ecosistem antreprenorial matur și funcțional, prin facilitarea accesului la capital de risc al start-up-urilor inovative; dezvoltarea capacității de incubare și accelerare pentru start-up-uri inovative; dezvoltarea culturii antreprenoriale, orientată spre inovare.”
Dumneavoastră, stimați agenți economici care ar trebui să beneficiați de acest subprogram, ați înțeles ceva din această formulare greoaie și încâlcită? Eu am mari îndoieli că se vor găsi români care să priceapă „limba de lemn” a autorilor acestui Plan Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022 – 2027. Și dacă planul nu va fi înțeles, ce șanse are să fie dus la îndeplinire, în folosul cercetării științifice românești?
Subfinanțarea cercetării
Una dintre principalele cauze este subfinanțarea cercetării științifice din România. Dacă în anul 2014 cheltuielile cu activitățile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,38% din produsul intern brut (din care 0,22% pentru sectorul public și 0,16% pentru sectorul privat), în anul 2020, s-au ridicat la doar 0,47% (din care: 0,28% pentru sectorul privat și 0,19% pentru sectorul public). Spre comparație, la nivelul Uniunii Europene, ponderea acestor cheltuieli se ridică la 1% din PIB.
În anul 2020, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 61,2% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o scădere cu 2,7% comparativ cu cele din 2019. Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au avut o pondere neschimbată, de 18,8%, în timp ce cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu 2,6%, ajungând la 20,0% din total.
În anul 2020, întreprinderile au finanțat 52,8% din costurile cercetării-dezvoltării, în timp ce din fondurile publice au fost acoperite doar 32,9% din cheltuieli. La sfârșitul anului 2020, numărul lucrătorilor care își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare a fost de 45.304 salariați, din care: 12.952 în mediul privat, 12.931 în sectorul guvernamental (institute și centre de cercetare), 19.106 în învățământ și 315 în sectorul privat non-profit. Din total, 28.090 sunt cercetători, 6.674 sunt tehnicieni și asimilați, iar 10.540 de lucrători reprezintă alte categorii profesionale.
Buget pentru șase ani
În ședința din data de 29 septembrie 2022, Guvernul a adoptat Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare pentru perioada 2022 – 2027. Elaborat și administrat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, acesta este principalul instrument de implementare a Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022 - 2027.
Bugetul alocat în cadrul planului național este estimat la maximum 60 de miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din vistieria statului, din fonduri externe nerambursabile și contribuții ale partenerilor în proiecte. Se dorește ca, în viitorii ani, ponderea cheltuielilor publice pentru cercetare-dezvoltare să crească de la 0,19% la 1,00% din PIB, în acord cu legislația în vigoare.
De câți ani are nevoie statul român să asigure această creștere, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare nu ne spune.
Abuz de generalități
Documentul excelează prin abuzul de generalități și, în loc să lumineze drumul cercetării științifice românești, îl întunecă și mai rău. Iată, la modul foarte general se vorbește despre tot felul de programe și tipuri de proiecte. Mă gândesc cu groază la bieții cercetători care se vor chinui să ghicească ce au vrut să spună autorii documentului!
Planul este structurat pe zece programe de cercetare-dezvoltare-inovare și mai multe subprograme. În vederea atingerii obiectivelor programelor și subprogramelor se vor putea lansa competiții.
Printre tipurile de proiecte, sunt nominalizate: platforma de studii și cercetări avansate; proiecte de cercetare exploratorie; proiecte complexe de cercetare de frontieră; proiecte de cercetare ERC (European Research Council); workshop-uri exploratorii.
Burse pentru tinerii cercetători
Programul „resurse umane” din cadrul planului național are drept scop: „creșterea numărului de cercetători și formarea unor generații preocupate de mediul științific european și internațional, prin sprijinirea carierei de cercetare, pe întreg parcursul profesional, cu accent pe formare și dezvoltare de competențe.” În cadrul lui ar urma să se deruleze următoarele proiecte:
- burse doctorale de mobilitate în străinătate;
- proiecte de cercetare postdoctorală;
- proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente;
- burse de cercetare „Ștefan Odobleja”, „Simion Mehedinți” și „Spiru Haret”.
- acordarea de certificate de excelență Marie Sklodowska – Curie cercetătorilor cu rezultate excelente;
- premierea rezultatelor cercetării și a revistelor științifice românești, pentru publicarea în modelul științei;
- sprijinirea și încurajarea publicării de lucrări științifice în reviste cu impact și influență;
- protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Ați înțeles ce vrea să spună?
Pentru atragerea mediului privat în activitatea de cercetare-dezvoltare, inițiatorii au propus subprogramul antreprenoriat inovativ și inovare deschisă. Documentul precizează că scopul acestuia este: „dezvoltarea sistemului de antreprenoriat de inovare și susținerea formării unei mase critice de start-up-uri inovative, care să contribuie la crearea unui ecosistem antreprenorial matur și funcțional, prin facilitarea accesului la capital de risc al start-up-urilor inovative; dezvoltarea capacității de incubare și accelerare pentru start-up-uri inovative; dezvoltarea culturii antreprenoriale, orientată spre inovare.”
Dumneavoastră, stimați agenți economici care ar trebui să beneficiați de acest subprogram, ați înțeles ceva din această formulare greoaie și încâlcită? Eu am mari îndoieli că se vor găsi români care să priceapă „limba de lemn” a autorilor acestui Plan Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022 – 2027. Și dacă planul nu va fi înțeles, ce șanse are să fie dus la îndeplinire, în folosul cercetării științifice românești?
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 21 Martie 2022
Marţi, 31 August 2021
Marţi, 23 Februarie 2021
Sâmbătă, 04 Aprilie 2020
Sâmbătă, 25 Februarie 2017
Joi, 05 Martie 2015
Miercuri, 29 Octombrie 2014
Cadrele didactice ar trebui să scape de birocrația sufocantă, până la începutul anului școlar viitor
Miercuri, 27 Noiembrie 2019
Sâmbătă, 22 Septembrie 2018
