Cum îi încurajăm pe angajați să fie creativi, inventivi?

476
Cum îi încurajăm pe angajați să fie creativi, inventivi? - cumstimulam-1470073047.jpg

Articole de la același autor

Ați auzit de "mișcarea inovatorilor"? Este vorba de o amplă campanie de stimulare a creativității și inventivității în întreprinderi, din anii ’80 ai secolului XX. În acea vreme, Nicolae Ceaușescu decisese să fie stopate toate importurile, inclusiv cele tehnologice, și să crească exporturile. Astfel, balanța de plăți a României și bugetul de stat urmau să devină excedentare, permițând achitarea datoriilor externe înainte de scadență și dobândirea "independenței față de Occident".

Ca urmare a acestei politici, s-a trecut, pentru prima oară în istoria țării, la tipul de economie autarhică (care își satisface singură toate nevoile). Pentru a asigura materialele, piesele de schimb, echipamentele și instalațiile care până atunci se aduceau din import, li s-a cerut "colectivelor de oameni ai muncii" să își pună creierul la contribuție. Mai mult, pentru a stimula creativitatea maselor au fost acordate, prin lege, stimulente pentru invențiile și inovațiile aplicate în practică, iar în numeroase întreprinderi au fost înființate compartimente specializate, care se ocupau de obținerea brevetelor de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

"Mișcarea inovatorilor" avea un solid suport științific. Institutele de cercetări erau implicate până la gât în găsirea soluțiilor pentru înlocuirea importurilor. Aveau loc conferințe și simpozioane științifice care stimulau schimbul de idei. Literatura științifică și tehnică străină, câtă mai reușea să intre în România, întrucât fondurile pentru achiziții fuseseră tăiate, circula din mână în mână și era copiată.

În acei ani, în unitățile de producție și în institutele de cercetări au fost realizate o mulțime de produse și tehnologii noi, au fost îmbunătățite ori, pur și simplu, copiate altele deja existente în străinătate, care nu erau protejate în țara noastră.

Șantierul Naval Constanța era unitatea cu cei mai mulți inventatori și inovatori din județ. Îmi amintesc că una dintre cele mai importante creații de la acea vreme a fost linia tehnologică de producție a containerelor, prima de acest gen cu utilaje sută la sută românești, avându-l ca titular de brevet pe tânărul inginer Constantin Corolevschi, proaspăt ieșit de pe băncile facultății. În țară, mai existau două astfel de linii de producție, dar cu utilaje germane: una la Târgu Mureș și alta la Arad.

Transportul de mărfuri containerizate era în continuă creștere, iar România avea nevoie de containere cât mai multe pentru exporturile sale de mărfuri generale, astfel că SNC a primit sarcina de partid și de stat să le producă, deși nu dispunea de o linie de fabricație specializată. Așa cum se întâmpla în întreprinderile de la acea vreme, misiunea de a realiza noua linie tehnologică a fost pasată din treaptă în treaptă ierarhică, până jos, la tânărul inginer. Iar acesta s-a dovedit a fi un inventator înnăscut, astfel că noua linie de fabricație a fost inaugurată în vara lui 1996.

Atrași de stimulentele materiale considerabile, mulți tineri și mai vârstnici s-au implicat în "mișcarea inovatorilor". Pentru invențiile aplicate în producție se acorda autorilor o cotă de 50% din beneficiul obținut în primul an și de 25% din beneficiul celui de-al doilea an. Apoi, invenția revenea întreprinderii. În cazul retehnologizărilor, stimulentele nu puteau depăși trei salarii de cercetător principal.

Mi-am adus aminte de aceste întâmplări de acum trei decenii, citind concluziile unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică. Potrivit acestuia, în perioada 2012 - 2014, întreprinderile inovatoare dețineau o pondere extrem de mică, de numai 12,8% în totalul unităților economice din România. Mai grav este faptul că numărul lor este în scădere. Față de perioada 2010 - 2012, ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9%.

Întreprinderile care au realizat produse ori procese de producție noi au avut, în intervalul 2012 - 2014, o pondere de doar 6,5% în total întreprinderi, iar cele care au creat metode de organizare sau de marketing noi, o pondere de 9,4%.

Cum se explică apetitul scăzut pentru inovare în economia românească? În primul rând este vorba de interesul mic pentru creativitate și inovare al acționarilor și asociaților ce dețin companiile. Câtă vreme aceștia nu fac din inovare, cercetare și dezvoltare un obiectiv economic, unitățile lor se vor mulțumi să se scufunde în rutină. Mai mult, asistăm la o scădere continuă a calității forței de muncă. De vină este nu doar criza prelungită a sistemului de învățământ, ci și faptul că în cele mai multe unități economice nu există nicio preocupare pentru creșterea pregătirii profesionale a lucrătorilor. De asemenea, nivelul scăzut de salarizare din cele mai multe unități economice și lipsa unui sistem de recompensare materială a creativității descurajează orice preocupare inovativă din partea lucrătorilor români.

Inovarea și dezvoltarea în economia românească nu pot fi realizate fără o schimbare de atitudine la nivelul oamenilor de afaceri, al patronatelor. Avem nevoie de o deschidere activă din partea lor spre procesele inovative, de o preocupare constantă pentru stimularea și dezvoltarea forțelor creative din propriile unități. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 27 Septembrie 2014
Stire din Cetățenești : Colțul constănțeanului supărat
Miercuri, 11 Decembrie 2013
Stire din Cetățenești : Ce nu i se poate refuza unui angajat
Pagina a fost generata in 0.4123 secunde