O întrebare pentru Guvernul României

De ce Antifrauda Fiscală se aseamănă tot mai mult cu defuncta Gardă Financiară?

542
De ce Antifrauda Fiscală se aseamănă tot mai mult cu defuncta Gardă Financiară? - fonddeceantifraudafiscalaseaseam-1643999610.jpg
În urmă cu mai bine de zece ani, pe 24 iunie 2011, la ora 20, în toată țara s-a declanșat operațiunea „Reorganizarea Gărzii Financiare”. Sute de comisari, juriști și referenți au fost chemați de acasă, la serviciu și până la miezul nopții le-au fost înmânate preavizele. Nașterea instituției ce urma să-i ia locul Gărzii Financiare a fost un proces lung și anevoios, cu numeroase bâlbe și amânări, spre bucuria evazioniștilor pe care nu avea cine să-i mai controleze.

Pruncul - Direcția Generală de Antifraudă Fiscală - a sosit pe lume nu după nouă luni, ci abia după doi ani și jumătate, data de 11 noiembrie 2013, când primii 352 de angajați au primit deciziile de numire pe funcții, putând fi considerată ziua ei de naștere.

Prin înlocuirea Gărzii Financiare cu Antifrauda Fiscală – susțineau guvernanții acelor vremuri – fenomenul evaziunii fiscale va fi combătut mult mai eficient, gradul de colectare a dărilor către stat va crește substanțial, iar locul comisarilor cărora li se dusese vestea că sunt abuzivi și șpăgari va fi luat de inspectori antifraudă incoruptibili.



Mai puține prejudicii constatate


Iată că au trecut opt ani de la venirea pe lume a Direcției Generale de Antifraudă Fiscală. Oare, în această perioadă de timp, noua instituție a reușit să împlinească speranțele celor ce i-au dat viață? Pentru a răspunde la această întrebare, am pus față în față informațiile obținute de la Agenția Națională de Administrare Fiscală referitoare la activitatea Antifraudei Fiscale în 2014 (primul an de activitate) și 2021.

Potrivit acestora, numărul contribuabililor controlați de inspectorii antifraudă a scăzut cu 15,50%, în intervalul 2014 – 2021, de la 24.160 la 20.416. Pe de altă parte, prejudiciile aduse bugetelor statului și constatate în urma controalelor au înregistrat o scădere abruptă, de 61,33%. Dacă la bilanțul anului 2014, Antifrauda Fiscală raporta prejudicii totale de 3.465.582.583 lei constatate, valoarea acestora a fost de numai 1,34 miliarde de lei, în anul 2021.

Evazionismul fiscal crește

Oare din ce cauză s-a redus atât de mult valoarea prejudiciilor descoperite de inspectorii antifraudă? Nu cumva acțiunile lor i-au descurajat pe evazioniști, determinându-i să renunțe la a mai încălca prevederile Codului fiscal? Am vrea noi să fie așa, dar uite că datele Comisiei Europene infirmă această ipoteză. Conform organismului comunitar, deficitul la încasarea taxei pe valoarea adăugată se menține ridicat și chiar a crescut în România. În anul 2019, ponderea sumei neîncasate din totalul TVA datorat statului a urcat la 34,9% comparativ cu 32,7%, în 2018. Dar cel mai relevant aspect privind eficiența luptei de combatere a evaziunii fiscale este faptul că, în 2019, țara noastră a înregistrat pentru al șaptelea an consecutiv cel mai mare deficit de încasare la TVA din Uniunea Europeană.

Amenzi mai puține, dar mai mari

Astfel stând lucrurile, nu poți să te gândești că ceva nu merge în activitatea Direcției Generale de Antifraudă Fiscală. Or fi de vină strategia, metodele de luptă, inspectorii antifraudă? Nu cumva evazioniștii s-au șmecherit și nu mai pot fi prinși cu mâța în sac decât foarte greu? Tot pe baza informațiilor primite de la ANAF, vom încerca să lămurim și această dilemă.

Iată, din evoluția numărului de amenzi aplicate s-ar putea crede că inspectorii antifraudă au devenit tot mai îngăduitori pe măsură ce anii au trecut. Dacă în 2014 au dat 19.429 de amenzi, în 2021, au aplicat cu 39,74% mai puține, respectiv doar 11.707 amenzi. În schimb, valoarea amenzilor aplicate a crescut de 4,46 ori, de la 19.820.600 de lei, în 2014, la 88.440.000 de lei, în 2021.

În intervalul 2014 – 2021, valoarea confiscărilor de numerar și bunuri ilicite a crescut cu 32,99%, de la 6,7 milioane de lei la 8,91 milioane de lei. Iar numărul sesizărilor penale instrumentate în urma controalelor a crescut de 10,38 ori, de la 29, în 2014, la 301, în 2021.

Armata antifraudei s-a subțiat

Deși fenomenul evaziunii fiscale din România este în creștere, după cum reiese din rapoartele Comisiei Europene, armata inspectorilor antifraudă s-a cam subțiat. Din 2014 până în 2021, s-a diminuat cu 189 de persoane (14,34%), scăzând de la 1.318 la 1.129 de salariați.

Iar odată cu reducerea efectivelor, a scăzut și eficiența medie a fiecărui angajat al instituției. Dacă în anul 2014 valoarea 
prejudiciilor constatate era de 2.629.425 lei pe cap de inspector antifraudă, în 2021, aceasta a coborât la 1.186.891 lei, fiind de 2,22 ori mai mică.

Virusul corupției

Virusul corupției care își face de cap în România nu a ocolit Antifrauda Fiscală, făcând victime și printre incoruptibilii ei, după cum dezvăluie presa. Iată câteva relatări pe această temă, apărute în ultimii șase ani:

„Un inspector de la Direcția Regională Antifraudă Fiscală Constanța a fost reținut de DNA, fiind acuzat că a luat mită 2.000 de lei de la reprezentantul unei firme. Este al treilea angajat de la ANAF Constanța reținut de procurori pentru luare de mită în decurs de câteva săptămâni” (HotNews.ro, 4 noiembrie 2021);

„Doi inspectori antifraudă au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, serviciul teritorial Iași. Unul dintre aceștia este acuzat că a luat mită 1.500 de euro ca să nu amendeze o firmă, iar al doilea este acuzat de abuz în serviciu și fals.” (roman24.ro, Televiziune online, 20 septembrie 2021);

„Corupția în rândul inspectorilor antifraudă devine o situație tot mai frecventă în dosarele DNA. Doi inspectori antifraudă din Suceava au fost trimiși în judecată pentru luare de mită și fals intelectual.” (investigatoria.ro, 20 septembrie 2021);

„Fost inspector antifraudă, condamnat definitiv la șapte ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență” (Digi24, 14 iunie 2016);

„Un inspector ANAF a adus șpaga înapoi pentru că era prea puțin!” (capital.ro. 23 august 2016);

„Inspector antifraudă din Capitală, reținut de DNA pentru luare de mită” (Ziarul Financiar, 3 septembrie 2015).

x x x

Datele prezentate mai sus demonstrează că înlocuirea Gărzii Financiare cu Direcția Generală de Antifraudă Fiscală nu a adus schimbarea așteptată de români. Din ce cauză? Răspunsul la această întrebare ar trebui să îl afle cei ce conduc finanțele țării și Guvernul României. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4733 secunde